Conflictul armat din Ucraina a intrat în a șasea zi. Noaptea trecută, peste 70 de soldați ucraineni au fost uciși după ce artileria rusă a lovit o bază militară din Ohtîrka, din regiunea Sumî. Au murit și civili ieri, în Harkov, unde mai multe rachete au lovit zone rezidențiale, caz în care președintele Zelenski acuză Rusia de crime de război. De asemenea, orașul Herson aflat în sudul Ucrainei, este acum sub controlul trupelor rusești.
UPDATE 14 Aproximativ 677.000 de persoane au fugit din Ucraina în mai puțin de o săptămână de invazie a Rusiei, a declarat marți Înaltul Comisar adjunct al ONU pentru Refugiaţi, Kelly Clements.
„677.000 de persoane au fugit din Ucraina în țările vecine în mai puțin de o săptămână. 150.000 în ultimele 24 de ore”, a declarat Clements într-un tweet citat de CNN.
Mai devreme, ONU estima că 12 milioane de persoane din Ucraina vor avea nevoie de ajutor și protecție, în timp ce peste 4 milioane de refugiați ucraineni ar putea avea nevoie de protecție și asistență în țările vecine, în următoarele luni.
Martin Griffiths, șeful Departamentului pentru Afaceri Umanitare și Ajutor de Urgență al ONU, a arătat că este „cel mai întunecat moment” pentru populația Ucrainei.
„Familii cu copii mici sunt înghesuite în subsoluri și stații de metrou sau fug pentru a-și salva viața la sunetul terifiant al exploziilor și al sirenelor de alarmă. Numărul victimelor crește rapid. Acesta este cel mai întunecat moment pentru poporul ucrainean. Trebuie să ne intensificăm răspunsul acum, pentru a proteja viețile și demnitatea ucrainenilor obișnuiți. Trebuie să răspundem cu compasiune și solidaritate”, a declarat Griffiths.
Peste 16.000 de cetățeni ucraineni au intrat marți în România
Peste 16.000 de cetățeni ucraineni au intrat marți în România ceea ce reprezintă o scădere cu șapte procente în comparație cu ziua precedentă.
Potrivit autorităților române, pe 1 martie, în intervalul 00:00 – 18:00, la nivel naţional, prin punctele de frontieră au intrat în România 50.119 de persoane, dintre care 16.188 cetăţeni ucraineni, în scădere cu 7,4% faţă de acelaşi interval orar din ziua precedentă.
Pe la frontiera cu Ucraina au intrat în Romania 7.271 cetăţeni ucraineni (scădere de 6,3%), iar pe la cea cu Republica Moldova au intrat 7.603 cetăţeni ucraineni (scădere de 9,6%).
Din România au ieșit 49.598 de persoane, dintre care 12.229 cetăţeni ucraineni, în creştere cu un procent.
De la declanşarea crizei, la nivel naţional, au intrat în România 105.452 cetăţeni ucraineni şi au ieşit 62.547 de cetăţeni ucraineni.
UPDATE 13 China şi Turcia au pledat, marţi, pentru intensificarea eforturilor diplomatice în sensul opririi conflictului militar dintre Rusia şi Ucraina, care riscă să se extindă, preşedintele turc, Recep Tayyip Erdogan, criticând abordarea Alianţei Nord-Atlantice şi a Uniunii Europene.
Ministrul chinez de Externe, Wang Wi, l-a sunat, marţi, pe omologul său ucrainean, Dmytro Kuleba. Oficialul chinez s-a declarat „extrem de preocupat” de pierderile civile din Ucraina şi a reafirmat susţinerea pentru suveranitatea ţării. „Ucraina este dispusă să intensifice comunicaţiile cu Beijingul şi aşteaptă implicarea Chinei în obţinerea unui armistiţiu”, a transmis Ministerul chinez de Externe, potrivit cotidianului italian Il Sole 24 Ore.
„Aşteptăm medierea părţii chineze”, a afirmat Dmytro Kuleba, ministrul de Externe de la Kiev.
Ulterior, Wang Yi a vorbit cu ministrul britanic de Externe, Lizz Truss, cu Înaltul reprezentant al Uniunii Europene pentru Afaceri Externe şi Politici de Securitate, Josep Borrell Fontelles, şi cu Emmanuel Bonne, consilierul pentru Afaceri Externe al preşedintelui Franţei, Emmanuel Macron. Wang Yi a pledat pentru respectarea suveranităţii naţiunilor, dar şi pentru măsuri de garantare a securităţii tuturor ţărilor, inclusiv a Rusiei, potrivit postului public chinez CCTV.
Şi Turcia a intensificat apelurile de încetare a confruntărilor militare între Rusia şi Ucraina. Ministrul turc al Apărării, Hulusi Akar, s-a sunat pe omologul său rus, Serghei Şoigu, pentru a-i cere un acord de oprire a operaţiunilor militare în Ucraina.
Preşedintele Turciei, Recep Tayyip Erdogan, a criticat abordarea Alianţei Nord-Atlantice şi a Uniunii Europene, acuzându-le că „discută despre această criză şi atât”.
UPDATE 12 Alianţa Nord-Atlantică a convocat pentru vineri o reuniune extraordinară la nivel de miniştri de Externe, pe tema războiului lansat de Rusia împotriva Ucrainei, anunţă organizaţia.
„O reuniune extraordinară a Consiliului Nord-Atlantic la nivel de miniştri de Externe va avea loc vineri, 4 martie, la sediul NATO din Bruxelles. Reuniunea se va derula cu prezenţă fizică şi va fi prezidată de secretarul general NATO, Jens Stoltenberg”, a anunţat marţi după-amiază Alianţa Nord-Atlantică, conform unui comunicat postat pe site-ul propriu.
Reuniunea are rolul analizării evoluţiilor din Ucraina, în contextul invaziei militare ruse. Vor fi analizate măsuri de consolidare a apărării pe flancul estic al Alianţei Nord-Atlantice.
UPDATE 11 Cel puţin cinci oameni au murit, iar alţii au fost răniţi în urma atacului rus care a vizat un turn de televiziune şi de telecomunicaţii din Kiev, anunţă autorităţile ucrainene, citate de cotidianul francez Le Figaro.
„Potrivit datelor preliminare, cinci persoane au fost ucise, iar alte cinci au fost rănite în atacul asupra turnului de televiziune”, a comunicat Ministerul ucrainean pentru Situaţii de Urgenţă.
Armata rusă a efectuat, marţi după-amiază, bombardamente în zona unui turn de televiziune şi telecomunicaţii din Kiev, afirmă surse locale citate de posturile de televiziune CNN şi BBC News.
Ministerul ucrainean de Interne a confirmat atacul în zona turnului de televiziune. „Posturile tv nu vor funcţiona o perioadă. Sistemele secundare de recepţie pentru anumite posturi tv vor fi activate în scurt timp”, a comunicat Ministerul de Interne de la Kiev.
Conform BBC News, nu este clar dacă turnul a fost lovit direct, dar este cert că instalaţiile de la baza structurii de telecomunicaţii sunt afectate de bombardamente, fiind foarte mult fum în zonă.
Kyiv tower TV
Torre de televisión de Kiev.#Kyiv #Russia #Ucrania #Ukraina #Ukraine #Zelenski #StandWithUkraine #Jarkov pic.twitter.com/yRroBS8nxT
— Prodigi0 2.0 (@Prodigi0_1) March 1, 2022
UPDATE 10 Ministerul rus al Apărării a emis, marţi după-amiază, un avertisment adresat populaţiei civile privind planul de a efectua atacuri punctuale asupra unor obiective militare şi ale serviciilor secrete din Kiev.
„Pregătim atacuri de mare precizie asupra centrelor tehnologice ale Serviciului Ucrainean de Securitate (SBU) şi asupra Bazei 72 pentru operaţiuni de război psihologic din Kiev”, anunţă Ministerul rus al Apărării, conform unui comunicat citat de postul BBC News.
„Îi îndemnăm pe cetăţenii ucraineni care sunt folosiţi de naţionalişti pentru a lansa provocări asupra Rusiei, precum şi pe locuitorii Kievului care sunt în apropierea centrelor vizate să îşi părăsească locuinţele. Scopul operaţiunii este de a opri atacurile informaţionale împotriva Rusiei”, a subliniat Ministerul rus al Apărării.
UPDATE 9 Uniunea Europeană o să fie mult mai puternică împreună cu Ucraina, dar Ucraina, fără Europa, va fi singură, a spus în plenul Parlamentului European președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, înainte ca parlamentarii să aprobe cererea țării aflate în conflict de a adera la Uniunea Europeană. O procedură specială de admitere a fost demarată.
„Simt vibrația, simt atmosfera din sală. Știu că ne-am unit în Europa, toate țările din Europa, dar nu știam că acesta va fi prețul pe care va trebui să îl plătesc și pe care vor trebui să plătească toți ucrainenii pentru a avea un stat. Este un preț extrem mare. Mii de oameni au fost omorâți deja. Două revoluții și un război șui acum cinci zile de invazie totală din partea Federației Ruse. (…) Acum suntem în fața realității. Oamenii sunt omorâți și trebuie să ne confruntăm cu această realitate. Eu cred că astăzi ne dăm viața pentru valori pentru dorința de a fi egali, așa cum sunteți dumneavoastră. Dăm ce avem mai bun. (…) Nouă ne place să spunem că o să reușim, o să depășim tot ceea ce este dificil și mă bucur că nu numai vorbiți despre acest lucru. Vom învinge, sunt convins că vom învinge. Avem un proverb în ucraineană în care vorbim despre alegerea noastră europeană și alegerea noastră europeană a rămas în picioare”, a spus Volodimir Zelenski în plenul Parlamentului European.
El a afirmat că „nimeni n-o să reușească să intervină în lupta noastră (a ucrainienilor – n.r.) pentru libertate”.
„Acum este o luptă pentru supraviețuire, iar motivația noastră nu a fost niciodată mai puternică. Continuăm să luptăm și pentru ca să putem fi membri cu drepturi egale în Europa. Eu cred în această idee. Eu cred că astăzi arătăm întregii lumi cine suntem. Uniunea Europeană o să fie mult mai puternică împreună cu noi, dar și alt lucru sigur este că Ucraina, fără Europa, va fi singură. Ne-am demonstrat puterea, ne-am demonstrat tăria și am arătat că suntem ca voi. Vă rog, demonstrați-ne că nu ne veți abandona. Demonstrați-ne, vă rog, că sunteți cu adevărat europeni și atunci viața va învinge asupra morții și lumina va învinge asupra întunericului. Glorie Ucrainei”, a conchis Zelenski.
La finalul discursului, parlamentarii europeni s-au ridicat în picioare și au aplaudat minute în șir.
UPDATE 8 Visa și Mastercard au blocat mai multe instituții financiare rusești din rețeaua lor.
Visa a anunțat de luni că impune măsuri stricte pentru a asigura respectarea sancțiunilor față de Rusia. Anumiți creditori au accesul blocat la sistemul internațional de plăți SWIFT.
Companiile americane de carduri de plată Visa şi Mastercard au blocat mai multe instituţii financiare ruseşti din reţeaua lor, respectând astfel sancţiunile guvernamentale impuse în urma invaziei Moscovei în Ucraina, anunță alephnews.ro.
Reprezentanții Visa au declarat luni că ia măsuri prompte pentru a asigura respectarea sancţiunilor aplicabile, adăugând că va dona 2 milioane de dolari pentru ajutor umanitar. Mastercard a promis, de asemenea, că va contribui cu 2 milioane de dolari.
„Vom continua să colaborăm cu autorităţile de reglementare în zilele următoare pentru a ne respecta pe deplin obligaţiile de conformitate pe măsură ce acestea evoluează”, a declarat Mastercard într-o declaraţie separată, luni târziu.
Sancţiunile guvernamentale impun Visa să suspende accesul la reţeaua sa pentru entităţile care figurează pe lista Specially Designated Nationals, a declarat pentru Reuters o sursă familiarizată cu această chestiune. Statele Unite au adăugat diverse firme financiare ruseşti pe listă, inclusiv banca centrală a ţării şi al doilea mare creditor VTB.
Ruşii s-au grăbit la bancomate şi au aşteptat la cozi lungi duminică şi luni, pe fondul temerilor că cardurile bancare ar putea înceta să mai funcţioneze sau că băncile vor limita retragerile de numerar.
Rusia îşi numeşte acţiunile din Ucraina o „operaţiune specială”.
Multe bănci, companii aeriene, nu numai din Occident au tăiat legăturile cu Rusia, calificând acţiunile ţării drept inacceptabile. Naţiunile europene şi Canada şi-au închis spaţiul aerian pentru avioanele ruseşti.
UPDATE 7 Ministrul rus de Externe, Seghei Lavrov, a spus, marți, la Conferința ONU pentru dezarmare, din Elveția, că este timpul ca armele nucleare americane din Europa „să se întoarcă acasă”.
Lavrov era așteptat să apară personal la Geneva, dar interdicțiile de călătorie l-au împiedicat să facă acest lucru.
Astfel că, într-un mesaj preînregistrat, el a declarat că Rusia este pregătită să discute cu SUA despre stabilitatea strategică, dar a avertizat că Occidentul nu trebuie să aibă instituții sau muniție militare în țările fostei Uniuni Sovietice.
De asemenea, el a părut să ofere o nouă justificare a invaziei Rusiei în Ucraina, prin aceea că se dorește a fi împiedicată Ucraina să dobândească arme nucleare.
Alături de ambasadorul Ucrainei, mai mulți ambasadori, inclusiv cei din Marea Britanie, Germania, Australia, Canada, SUA și UE, au ieșit din sală în momentul în care Lavrov a început să vorbească, potrivit BBC.
De asemenea, ministrul rus de externe urmează să aibă noi declarații, cel mai probabil tot prin mesaj video preînregistrat, în fața Consiliului ONU pentru drepturile omului.
UPDATE 6 Armata din Belarus a intrat în regiunea Cernihov din Ucraina. Acest lucru a fost confirmat de Vitaly Kirillov, speaker al departamentului regional al forțelor de apărare „Sever”.
„Belarus a intrat în război. Trupele belaruse au intrat în regiunea Cernihiv”, se arată în comunicat.
Locuitorii din satele Slabin, Pakul și Mykhailo-Kotsyubynskyy raportează transferul de echipament militar.
Locuitorii din Mykhailo-Kotsyubynskyy raportează că la ora 11:30 a.m. a trecut un convoi bielorus de 33 de vehicule, dintre care 11 erau vehicule Grady.
Telecomunicațiile mobile sunt bruiate.
Anterior, Centrul pentru Strategii de Apărare a raportat că există o probabilitate foarte mare ca autoproclamatul Guvern al Republicii Belarus (RB) să decidă implicarea Forțelor Armate belaruse în războiul purtat de Federația Rusă împotriva Ucrainei. Acest lucru înseamnă angajarea tuturor forțelor și echipamentelor Forțelor Aeriene din Belarus împotriva forțelor de apărare din Ucraina.
⚡️ In #Kharkiv, the occupiers carry out massive air strikes on the city’s infrastructure. pic.twitter.com/bkOjoRBCby
— NEXTA (@nexta_tv) March 1, 2022
UPDATE 5 Un student din India a fost ucis marți în timpul bombardamentului din Harkov, din estul Ucrainei, a transmis Ministerul Indian de Externe.
Studentul indian a fost ucis în timpul bombardamentului din orașul Harkov, situat în estul Ucrainei, potrivit anunțului transmis pe Twitter de Ministerul indian de Externe.
„Ministrul de Externe îi cheamă pe ambasadorii Rusiei și Ucrainei pentru a reitera cererea noastră de punere urgentă în siguranță a cetățenilor indieni care se află încă în Harkov și în orașele din alte zone de conflict”, scrie pe Twitter purtătorul de cuvânt al ministerului, Arindam Bagchi.
Autoritățile locale au transmis că cel puțin 11 civili au murit în timpul bombardamentelor de ieri din Harkov.
Mii de studenți indieni frecventează universitățile din Ucraina și mulți dintre ei au rămas în țară de la începutul invaziei.
UPDATE 4 Canalele YouTube ale mass-media ruse RT şi Sputnik au fost blocate în toată Europa de platforma video, „ţinând cont de războiul în curs în Ucraina”, a anunţat marţi compania Google, care deține Youtube, informează AFP.
„Am blocat canalele de pe YouTube ale RT şi Sputnik în toată Europa, cu efect imediat. Sistemele noastre au nevoie de un pic de timp înainte de a deveni complet operaţionale. Echipele noastre continuă să supravegheze situaţia 24 de ore din 24 pentru a acţiona cât mai repede posibil”, a anunţat YouTube.
Luni, Polonia, Lituania, Letonia şi Estonia au îndemnat Google, Facebook şi Twitter să facă mai mult pentru a combate dezinformarea legată de invazia rusă în Ucraina. Într-o scrisoare comună datată 27 februarie şi adresată directorilor executivi ai celor patru companii, prim-miniştrii celor patru ţări au criticat giganţii americani în domeniul înaltelor tehnologii, afirmând că ceea ce aceştia au făcut până acum nu este suficient.
UPDATE 3 Toţi membrii misiunii speciale de monitorizare a OSCE vor părăsi marţi zona oraşului Doneţk, aflată sub controlul separatiştilor din estul Ucrainei, a declarat o sursă diplomatică pentru Reuters.
Misiunea Organizaţiei pentru Securitate şi Cooperare în Europa (OSCE) a fost de a monitoriza şi de a raporta încălcările Acordului de la Minsk, încheiat în 2015 de Kiev şi de separatiştii susţinuţi de Rusia.
OSCE a început deja evacuarea către Republica Moldova a personalului său din Ucraina, în urma agresiunii militare a Rusiei.
Ministerul de Externe de la Chişinău a confirmat evacuarea misiunii civile de monitorizare a OSCE din Ucraina, ca urmare a imposibilităţii garantării securităţii pentru personalul acesteia.
Vor fi evacuate pe cale terestră circa 300 de persoane, inclusiv 40 de cetăţeni moldoveni, iar autorităţile Republicii Moldova acordă toată asistenţa necesară pentru buna desfăşurare a acestei operaţiuni, instituţiile statului fiind în contact permanent cu reprezentanţi ai OSCE.
A convoy under #OSCE flags leaves #Donetsk. pic.twitter.com/e7TxPSPUmx
— NEXTA (@nexta_tv) March 1, 2022
Misiunea specială a OSCE de monitorizare în Ucraina este o misiune civilă, al cărei mandat este de a monitoriza şi informa comunitatea internaţională despre situaţia din Ucraina, inclusiv în zona conflictului din Donbas. Pe tot parcursul activităţii sale misiunea a jucat un rol esenţial în observarea situaţiei pe teren, raportarea incidentelor şi altor evoluţii relevante.
OSCE are 57 de state membre, între ele numărându-se Rusia, Ucraina, SUA şi toate ţările membre ale Uniunii Europene.
UPDATE 2 Parlamentul Finlandei urmează să dezbată marţi o petiţie civilă pentru organizarea unui referendum privind aderarea ţării la NATO, a informat luni seara prim-ministrul Sanna Marin, citată de AFP.
Petiţia a întrunit luni cele 50.000 de semnături necesare pentru sesizarea Parlamentului.
Partidele politice îşi vor face cunoscute poziţiile faţă de demersul cetăţenesc, dar „dezbaterea nu vizează o discuţie mai amplă despre poziţia finlandeză de a adera sau nu la o alianţă militară”, a spus Marin. Ea a adăugat că „este util să aflăm punctele de vedere ale partidelor asupra acestei chestiuni. Din această perspectivă, chestiunea va fi pe ordinea de zi a sesiunii parlamentare” de marţi.
Anunţul survine după ce un sondaj de opinie a arătat pentru prima dată că majoritatea finlandezilor doresc ca ţara lor să devină membră a alianţei nord-atlantice, în urma invaziei Rusiei în Ucraina. Cele 50.000 de semnături pentru petiţia lansată la începutul săptămânii trecute au fost întrunite încă de vineri.
AFP apreciază că guvernul de la Helsinki nu îşi va schimba poziţia de a nu avea un proiect de aderare la NATO.
Rusia a avertizat vineri că aderarea la NATO a Finlandei sau a Suediei ar avea „repercusiuni militare şi politice grave” – o ameninţare care a mai fost lansată de la Moscova în ultimii ani, consemnează agenţia citată.
Dezbaterea parlamentară va avea însă loc în contextul unei schimbări puternice a opiniei publice pe parcursul crizei ucrainene şi după începerea războiului. Un sondaj comandat de televiziunea de stat Yle arată că 53% din finlandezi doresc acum aderarea la NATO, doar 28% sunt împotrivă şi 19% sunt nehotărâţi.
„Un rezultat de-a dreptul istoric şi extraordinar”, a declarat luni Charly Salonius-Pasternak, cercetător la Institutul Finlandez de Relaţii Internaţionale.
În ianuarie un sondaj similar publicat de cotidianul Helsingin Sanomat consemna doar 28% din opinii pro-aderare.
Finlanda, nealiniată militar, dar membră a Uniunii Europene, a anunţat luni că a decis să furnizeze armament Ucrainei: 2.500 de arme de asalt, 150.000 de gloanţe, 1.500 de lansatoare de rachete şi 70.000 de raţii de mâncare pentru trupe.
UPDATE Trupele ruse cu baza în Extremul Orient al Federaţiei Ruse vor desfăşura exerciţii în regiunea Astrahan care se află la frontiera între Europa şi partea asiatică a Rusiei, a anunţat marţi districtul militar estic al acestei ţări, informează Interfax şi Reuters.
Trupele vor fi antrenate în deplasări pe distanţe lungi ale unităţilor militare, alături de alte sarcini, a precizat comandamentul districtului.
Forţele militare ruse au lansat joia trecută o invazie pe scară largă împotriva Ucrainei – terestră, aeriană şi navală -, cel mai mare atac al unui stat împotriva altui stat în Europa de după cel de-al Doilea Război Mondial, comasând iniţial circa 100.000 de soldaţi la frontierele sale estice pentru exerciţii.
Între timp, o coloana de tancuri ruseşti a fost depistată în noaptea de luni spre marți afara Kievului. Convoiul se întinde pe o lungime de 64 de km. Imaginile din satelit au fost transmise de compania de supraveghere Maxar.
Imaginile din satelit realizate de compania Maxar prezintă un convoi militar rusesc la nord de Kiev, care se întinde pe aproximativ 64 km. Convoiul este substanţial mai mare faţă de raportările iniţiale făcute în cursul zilei de luni.
Maxar a declarat că în sudul Belarusului, la mai puţin de 32 km nord de graniţa cu Ucraina, au fost observate alte forţe terestre şi unităţi de elicoptere sol-aer.
Coloana conţine sute de vehicule blindate, tancuri, artilerie şi vehicule de sprijin logistic, relatează Reuters.
