Turnurile medievale din Țara Hațegului, fortificații cu secole de istorie

Județul Hunedoara se remarcă prin păstrarea a numeroase cetăți și fortărețe construite aici de cnezi și alți nobili locali, păstrate într-o stare mai mult sau mai puțin bună, dar cu șanse de a fi restaurate pentru a fi incluse într-un circuit turistic.

Multe dintre acestea se află în Țara Hațegului, un adevărat muzeu în aer liber, un ținut în care monumentele de arhitectură dau și acum viață bogatei sale istorii din epoca medievală.

Monument istoric de valoare excepțională

Pe valea râului Merișor, aflată pe teritoriul comunei hunedorene Bănița, se află un impresionant turn medieval de piatră, monument istoric de interes național. Este turnul de la Crivadia, un turn de vamă de formă rotundă, cu un diametru de 13 metri, datat de specialiști în secolul al XVI-lea, înalt de aproape 20 de metri, care a avut rolul de a păzi drumul care trecea prin pasul Vâlcan și lega Țara Românească de Transilvania.

Cel mai probabil, a fost construit în anul 1528 din porunca voievodului Petre Pereny, după ce nobilimea din Țara Hațegului s-a arătat nemulțumită de contrabanda cu aur și vite care se făcea prin această trecere. Piatra de calcar din care a fost construit turnul a fost luată din împrejurimi, intrarea în turn, la care se ajungea cu ajutorul unei scări, era la o înălțime de patru metri iar înspre apus există șapte deschideri de tragere, la o distanță de un metru și jumătate una de alta, în timp ce în partea de răsărit, turnul era protejat de relieful accidentat. Probabil, în partea de sus se aflau creneluri, la care se ajungea pe un drum de strajă construit din lemn. Ulterior turnul a fost abandonat și s-a degradat. A fost restaurat în anul 1961 dar acum are nevoie de noi intervenții, pentru a putea fi pus în valoare, căci în prezent este o ruină, existența lui nu este semnalată nici măcar de indicatoare, deși a fost declarat monument de valoare excepțională.

Tot la Crivadia există un pod care leagă Țara Hațegului de Ținutul Momârlanilor și oferă trecătorilor imagini spectaculoase, iar Cheile Crivadiei, aflate nu departe de turn, se află într-o arie protejată de interes național cu o suprafață de peste zece hectare, care face parte din Parcul Natural Grădiștea Muncelului-Cioclovina, unde, pe lângă vestigiile dacice, există o floră de o bogăție și varietate de-a dreptul impresionante și peisaje superbe. Sunt specii de plante care pot fi întâlnite doar aici, unele chiar foarte rare, precum garoafa de munte sau coada iepurelui.

Vestigiile de la Răchitova și Mălăiești

Un alt turn medieval care se mai păstrează este cel de pe dealul vulcanic Răchitova, un minunat loc de admirat împrejurimile, dar și ruinele cetății medievale, o fortificație ridicată de cnezii locali, probabil de la Densuș. Turnul de piatră avea o formă pătrată, cu latura de opt metri și jumătate și grosimea zidurilor de aproape doi metri, și era, deopotrivă, locuință. A fost împrejmuit cu un șanț și val de pământ cu palisadă iar intrarea se făcea cu ajutorul unei scări exterioare, care ducea la primul etaj. Astăzi se mai pot vedea părți din zidurile turnului și urme ale șanțului și valului de pământ.

Un turn asemănător a fost ridicat la Mălăiești, și ulterior a fost înconjurat cu un zid de incintă cu câteva bastioane nu prea mari. Donjonul a fost construit la începutul secolului al XIV-lea iar fortificațiile ulterioare au fost ridicate până la sfârșitul secolului al XVI-lea. În secolul următor, mica cetate, ale cărei ruine se află astăzi pe lista monumentelor istorice, a fost abandonată.

Cetăți cneziale și regale

Tot în Țara Hațegului, pe un colț de stâncă, a fost înălțată la jumătatea secolului al XIV-lea cetatea cnezială Colț, în jurul turnului de formă pătrată, fiind ridicat un zid de incintă, fortificat cu alte turnuri. Cetatea servea, cel mai probabil, ca loc de refugiu în cazul unor conflicte locale. Astăzi, cetatea este în ruină, se mai pot vedea doar câteva ziduri, dar monumentul istoric ar putea fi restaurat dacă ar fi alocate fondurile necesare.

Un rol militar și politic important l-a avut cetatea regală a Hațegului, atestată documentar la începutul secolului al XIV-lea dar ridicată mult mai devreme. Cetatea avea un turn de refugiu și control, care adăpostea trupele regale maghiare. Deși nu prea mare, asemănătoare cu fortificațiile de la Răchitova și Mălăiești, era un simbol al regalității maghiare de unde era administrat ținutul Hațegului, locuit în cea mai mare parte de români. Din vechea cetate se mai păstrează astăzi doar un fragment din donjon cu un contrafort, cu ziduri groase de aproximativ trei metri.

Surse foto: Facebook/mcdrdeva, replicahd.ro, wikipedia.org, gohunedoara.com