Librăria „La două Bufnițe” găzduiește sâmbătă, 9 aprilie, începând cu ora 18:00, o discuție cu Mirela Stoeac-Vlăduți, Olga Török și Cristian Vicol, alături de care vor fi prezenți scriitorul Robert Șerban și Elena Samantu – coordonatorul ansamblului Edelweiss Deta. Discuțiile vor fi axate pe pregătirile pentru anii 2022 și 2023, despre etniile Banatului, despre specificul lor, despre tradiții, obiceiuri, documentare și despre cum Remix ID, proiect cuprins în programul prioritar Timișoara 2023, încearcă să recupereze toate aceste valori cu ajutorul artiștilor grafici și a muzicienilor cu care colaborează pentru a aduce aceste tezaur în fața unui public urban.
Întâlnirea face parte dintr-un un eveniment mai mare – Remix ID la librăria La Două Bufnițe, campanie care a debutat în 24 martie. În aceste zile, vizitatorii librăriei vor putea experimenta o instalație special realizată de echipa Remix ID pentru iubitorii de povești – interviuri cu reprezentanții etniilor din Banat, muzică remixată de muzicieni și compozitori contemporani, intervenție performativă, toate parte din portofoliul artistic al proiectului Remix ID, materiale strânse în aproape cinci ani de documentare a tradițiilor Banatului și de colaborare cu artiști contemporani. La sfârșitul săptămânii, de vineri până duminică, cei care trec pragul librăriei vor beneficia de o reducere de 20% pentru cărți ale scriitorilor central-europeni, selectate de librari.
Mirela Stoeac-Vlăduți, manager al proiectului Remix ID, este de părere că „Remix ID este un element esențial pentru programul Timișoara 2023 și un instrument prin care fiecare dintre noi își poate redescoperi propria identitate și pe aceea a comunității din care face parte. În cei cinci ani de existență, proiectul nostru a reușit să pătrundă în comunitățile etnice care dau specificul multicultural al orașului și să aducă la suprafață personaje și povești ce ne dau un sentiment mai profund al apartenenței la cultura locală. Remix ID este un mozaic viu, creat de artiști vizuali, muzicieni, DJ, coregrafi, care va rămâne, după anul 2023, nu doar o reflecție asupra trecutului și a modului în care acesta se întâlnește cu prezentul, ci și o proiecție a viitorului, a anticipării noilor limbaje și poziționări culturale care vor defini Timișoara generațiilor următoare”.
„Din 2018 de când am început călătoria alături de minoritățile etnice din Banat, țin legătura cu persoane minunate care se ocupă de păstrarea tradițiilor comunității lor. Îmi face mare plăcere să caut persoane care să ne povestească o părticică din viața lor și care doresc să ne cânte melodii de suflet, melodii din copilărie. De asemenea, fac conexiunea între aceste persoane de diferite etnii și artiștii care își pun amprenta personală asupra melodiilor sau imaginilor documentate.
În călătoriile de documentare îl am alături pe Cristi Vicol, care mă ajută să planificăm interviurile de documentare. Câteodată povestea persoanelor din fața noastră e atât de interesantă încât întrebările noastre stârnesc o discuție foarte lungă, și atunci devin încrezătoare că avem informații valoroase pe care să le dăm mai departe publicului Remix ID. La inițiativa mea s-a născut și Remix IDance, remixarea dansului folcloric cu elemente de dans contemporan. Consider că ansamblurile folclorice au posibilitatea să experimenteze astfel dansul contemporan, iar dansatorii contemporani să exploreze pași tradiționali și ritmuri care le pot îmbogăți vizunea artistică”, a mărturisit Olga Török, coordonatorul proiectelor Remix ID.
La rândul lui, Cristian Vicol, care se ocupă de implementarea proiectelor, adaugă: „Viața etniilor Banatului este o formă de artă, e literatură, e muzică, e o formă unică de artă vizuală, care trebuie recuperată acolo unde e pe cale de a se pierde, și prezentată și promovată noilor generații. Remix ID a ales ca această promovare să fie un demers contemporan, al întâlnirii dintre rural și urban, între vechi și nou, între arta de ieri și cea de azi, pentru a forma un produs inedit, fluid, inovator”.
„Materia primă a literaturii e ficțiunea, iar scriitorii lucrează mult cu imaginația. Poate părea paradoxal, dar literatură ne învață, încă de copii, cum să ne ancorăm în realitate, cum să înțelegem convențiile, proporțiile și termenii acestei lumi, cum să facem diferența între adevăr și minciună, ne devoalează calitățile pe care un om trebuie să le aibă că să fie cu adevărat om. Literatură ne mai arată cât de fluide și de schimbătoare sunt lumile noastre. Cu timpul, ne dăm seama că a citi nu înseamnă numai parcurgerea rândurilor unui text, ci și a spațiului dintre acele rânduri. A graniței dintre ele, acolo unde se leagă ideile, imaginile, personajele, replicile, poveștile. Timișoara e un oraș de graniță, un oraș multietnic și multicultural, care aglutinează o diversitate extraordinară, ceea ce îi conferă una dintre specificitățile sale importante. Aici s-a făcut și se face literatură în mai multe limbi, contactele și schimburile culturale sunt permanente și împrospătează cultură locului. Războiul din Ucraina dă o acuratețe mai mare modului în care ne vedem vecinii și prietenii culturali și în care îi înțelegem. Granițele dintre țările din Estul, Centrul și Vestul Europei s-au deschis și mai mult datorită acestui război, pentru a le face loc semenilor și vecinilor noștri ucraineni, care fug din calea morții. E o dramă aproape de noi, care ne amintește cât suntem de vulnerabili. Dar și cât trebuie să fim de uniți și de puternici. Chiar dacă Timișoara e la ceva distanță de locul unde oamenii mor împușcați, când e război scriitorii acestui loc nu tac. Nu se cade să tacă!”, a spus scriitorul Robert Șerban.
