UPDATE 7 Adunarea Generală a Naţiunilor Unite a decis, joi după-amiază, suspendarea Rusiei din Consiliul pentru Drepturile Omului, din cauza actelor de agresiune comise în cursul invaziei militare în Ucraina.
Proiectul de rezoluţie privind suspendarea Rusiei din Consiliul pentru Drepturile Omului a fost adoptat cu 93 de voturi pentru, 24 împotrivă şi 58 de abţineri, conform CNN.
Proiectul de rezoluţie a fost iniţiat în contextul acuzaţiilor privind încălcări ale drepturilor omului de către Rusia. Consiliul Drepturilor Omului a exprimat „preocupări grave” referitoare la informaţiile despre „încălcări grave şi sistematice”, despre „abuzuri asupra drepturilor omului” şi „încălcări ale dreptului umanitar internaţional” comise de Rusia prin invazia militară în Ucraina.
Ambasadorul Rusiei la ONU, Ghenadi Kuzmin, le ceruse statelor membre ONU să respingă proiectul de rezoluţie. „Nu este nici momentul, nu este nici locul pentru teatru. Acest proiect de rezoluţie nu are nicio legătură cu situaţia reală a drepturilor omului pe teren. Este vorba de o tentativă a Statelor Unite de menţinere a poziţiei dominante şi de control total”, a afirmat Ghenadi Kuzmin, citat de CNN.
China a votat împotriva suspendării Rusiei din Consiliul Drepturilor Omului. „O astfel de abordare în Consiliul Drepturilor Omului va crea un precedent periculos, cu efecte grave”, afirmat ambasadorul chinez la ONU, Zhang Jun.
Administraţia Vladimir Putin s-a declarat „dezamăgită”, joi seară, de hotărârea Adunării Generale ONU privind excluderea Rusiei din Consiliul Drepturilor Omului şi a anunţat că îşi va apăra interesele „prin toate mijloacele legale”.
„Suntem dezamăgiţi şi vom continua să ne apărărm interesele prin toate mijloacele legale şi să oferim explicaţii”, a declarat Dmitri Peskov, purtătorul de cuvânt al Preşedinţiei Rusiei, citat de postul de televiziune Sky News şi de cotidianul Le Figaro.
UPDATE 6 Alianţa Nord-Atlantică va continua să ofere asistenţă Ucrainei şi va intensifica proiectele de cooperare cu partenerii din zona Asia-Pacific, în contextul acţiunilor Rusiei şi Chinei, a declarat secretarul general NATO, Jens Stoltenberg, după reuniunea miniştrilor de Externe.
„Tocmai am finalizat o reuniune consistentă a miniştrilor de Externe din NATO. Am stabilit că trebuie să intensificăm susţinerea acordată Ucrainei, astfel încât Ucraina să triumfe în contextul invaziei Rusiei. Am convenit că trebuie să susţinem alţi parteneri regionali supuşi presiunilor. Şi am stabilit să intensificăm cooperarea cu partenerii noştri din Asia-Pacific, întrucât criza are implicaţii mondiale”, a declarat Jens Stoltenberg, conform agenţiei MEDIAFAX, în conferinţa de presă organizată la finalul reuniunii de la Bruxelles.
„Aliaţii au condamnat total uciderea îngrozitoare a civililor în Bucha şi în alte zone eliberate de sub control rus. Trebuie stabilite toate faptele, iar cei responsabili de aceste atrocităţi trebuie aduşi în faţa justiţiei”, a adăugat Jens Stoltenberg, notând că ministrul de Externe al Ucrainei, Dmitro Kuleba, invitat la anumite părţi ale reuniunii, a mulţumit Alianţei Nord-Atlantice pentru „sprijinul substanţial”.
Jens Stoltenberg a precizat că NATO va ajuta şi alţi parteneri să îşi consolideze rezilienţa, inclusiv Georgia şi Bosnia-Herţegovina.
„Astăzi, ni s-au alăturat reprezentanţii Georgiei, Finlandei, Suediei şi Uniunii Europene, precum şi partenerii NATO din Asia-Pacific, Australia, Japonia, Noua Zeelandă şi Coreea de Sud. Pentru că implicaţiile invaziei Rusiei sunt mondiale şi vor fi durabile. Iar ceea ce se întâmplă în Ucraina este urmărit cu atenţie în întreaga lume. Am observat că Administraţia Chinei nu manifestă voinţa de a condamna agresiunea rusă. Iar Beijingul s-a alăturat Moscovei în contestarea dreptului naţiunilor de a-şi alege propriul drum. Aceasta este o provocare gravă pentru noi toţi şi, de aceea, este chiar mai important să stăm împreună pentru a ne apăra valorile. NATO şi partenerii din Asia-Pacific au convenit intensificarea cooperării practice şi politice în mai multe domenii, inclusiv în cel cibernetic, al noilor tehnologii şi în combaterea dezinformării. De asemenea, vom colabora mai strâns în alte domenii, precum siguranţa maritimă, schimbările climatice şi modalităţile de rezilienţă. Pentru că provocările globale necesită soluţii globale”, a continuat Jens Stoltenberg.
Secretarul general NATO a explicat că miniştrii de Externe au discutat şi despre viitoarele relaţii cu Rusia. „Sancţiunile aplicate de aliaţii din cadrul NATO şi de partenerii noştri sunt fără precedent şi afectează aparatul de război al preşedintelui Putin. Trebuie să continuăm presiunile coordonate pentru a contribui la oprirea acestui război fără sens. Miniştrii au stabilit că viitorul Concept Strategic al NATO trebuie să furnizeze un răspuns referitor la modul de relaţionare cu Rusia în viitor. Şi, pentru prima dată, trebuie să ţină cont de influenţa din ce în ce mai mare a Chinei şi de politicile coercitive care ne afectează securitatea”, a concluzionat Jens Stoltenberg.
UPDATE 5 Rezoluţia Parlamentului European (PE) care cere un embargo total şi imediat pentru importurile de gaz şi petrol ruseşti şi extinderea substanţială a listei de sancţiuni care vizează responsabili din Rusia şi Belarus a fost adoptată joi cu o majoritate largă de eurodeputaţi.
Rezoluţia privind concluziile Consiliului European din 24-25 martie 2022, inclusiv privind ultimele evoluţii ale războiului împotriva Ucrainei şi sancţiunile UE împotriva Rusiei şi implementarea lor, elaborată de grupurile politice, a trecut cu 513 voturi pentru, 22 împotrivă şi 19 abţineri, în aplauzele eurodeputaţilor.
O serie de amendamente care cereau ca formula „un embargo asupra importurilor de petrol, cărbune, combustibil nuclear şi gaz cât de curând posibil” să fie înlocuită cu „un embargo total şi imediat asupra importurilor de petrol, cărbune, combustibil nuclear şi gaz” a trecut şi ea la vot cu 413 voturi pentru, 93 împotrivă şi 46 de abţineri.
Unul dintre aceste amendamente era semnat, printre alte zeci de eurodeputaţi, şi de românii Marian Jean Marinescu, Gheorghe Falcă, Eugen Tomac, Ramona Strugariu şi Traian Băsescu.
Eurodeputata Beata Szydlo, fostul premier al Poloniei, a fost printre cei 93 de eurodeputaţi care au votat împotriva celor trei amendamente, care practic au dus la scoaterea din rezoluţie a formulei „cât de curând posibil” referitoare la importurile de gaz, care dilua acest apel al PE. La votul pe amendamente s-au abţinut şi eurodeputatele din grupul S&D Maria Grapini şi Corina Creţu.
Potrivit listei de vot, eurodeputaţii români nu s-au aflat însă pe lista abţinerilor sau a voturilor împotrivă la votul final asupra rezoluţiei. Eurodeputatul PNL Siegfried Mureşan a postat pe Facebook după vot că este „mândru că această rezoluţie pe care am cosemnat-o a fost adoptată cu un asemenea rezultat”.
Rezoluţia prevede, la alineatul 15, un „apel la un embargo total şi imediat asupra importurilor din Rusia de petrol, cărbune, combustibil nuclear şi gaz, renunţarea completă la gazoductele Nord Stream 1 şi Nord Stream 2 şi prezentarea unui plan pentru continuarea asigurării securităţii aprovizionării cu energie pe termen scurt”.
De asemenea, cere textul rezoluţiei, ar trebui „să se stabilească un plan cuprinzător de acţiune pentru UE privind viitoare sancţiuni şi să se comunice clar liniile roşii şi paşii, măsură cu măsură, pentru a retrage sancţiunile în cazul în care Rusia face paşi pentru restabilirea independenţei, suveranităţii şi integrităţii teritoriale a Ucrainei în cadrul frontierelor sale internaţionale şi îşi retrage complet trupele de pe teritoriul Ucrainei”.
La alineatul 19, rezoluţia grupurilor politice din PE „subliniază că toate bunurile aparţinându-le oficialilor ruşi sau oligarhilor asociaţi cu regimul Putin, cât şi ale reprezentanţilor şi interpuşilor acestora, precum şi ale celor din Belarus legaţi de regimul Lukaşenko ar trebui confiscate” şi vizele UE ale deţinătorilor lor revocate, în cadrul unei „interdicţii complete şi imediate a paşapoartelor de aur, vizelor şi permiselor de şedere”.
De asemenea, subliniază textul citat, „un segment mai larg de oficiali ruşi, guvernatori şi primari, precum şi membri ai elitei economice care se supun actualei politici a regimului Putin şi beneficiază în urma acestui lucru ar trebui vizat de sancţiuni”.
Rezoluţia mai prevede că implementarea deplină şi efectivă a sancţiunilor existente de către întreaga UE şi de către aliaţii internaţionali ai UE trebuie să fie o prioritate în prezent.
Eurodeputaţii fac apel la liderii UE să excludă Rusia din G20 şi din alte organizaţii multilaterale, cum ar fi Consiliul ONU pentru Drepturile Omului, Interpol, Organizaţia Mondială a Comerţului, UNESCO şi altele, „ceea ce ar constitui un semn important că comunitatea internaţională nu va reveni la relaţiile obişnuite cu statul agresor”.
Pentru a eficientiza sancţiunile, PE solicită excluderea băncilor ruseşti din sistemul SWIFT, interzicerea intrării în apele teritoriale ale UE şi a staţionării în porturile UE a tuturor navelor conectate la Rusia şi interzicerea transportului rutier de mărfuri dinspre şi către Rusia şi Belarus.
Eurodeputaţii fac referire în rezoluţie la atrocităţile şocante, „care constituie în mod incontestabil crime de război”, comise de trupele ruse în Ucraina şi, în special, în Bucea, care au distrus complet sau aproape complet Mariupol, Volnovaha şi alte oraşe şi sate. Aceştia subliniază că autorii crimelor de război trebuie traşi la răspundere şi solicită înfiinţarea unui tribunal special al ONU pentru crimele din Ucraina.
Parlamentul European reiterează faptul că livrările de arme trebuie să continue şi să fie intensificate pentru a permite Ucrainei să se apere în mod eficient şi sprijină continuarea ajutorului defensiv acordat forţelor armate ucrainene în mod individual de către statele membre ale UE şi în mod colectiv prin intermediul Instrumentului european pentru pace.
Iniţial au existat semnale că rezoluţia, care are doar valoare de simbol, ar putea să nu treacă din cauza opoziţiei eurodeputaţilor statelor membre dependente de gazul rusesc, dar în final PE a reuşit să dea o imagine de unitate.
UPDATE 4 Furnizarea de arme Ucrainei va afecta negocierile de pace, afirmă purtătorul de cuvânt al Kremlinului.
Reprezentanții Moscovei au reacționat după apariția informațiilor potrivită cărora Marea Britanie ar fi trimis vehicule blindate în Ucraina. De asemenea, SUA a dezvăluit pentru prima dată că a instruit ucraineni, în America, cum să opereze dronele pe care le-a furnizat.
În plus, SUA a trimis rachete și tunuri antitanc, iar joi președintele ucrainean, Volodimir Zelenski a cerut mai multe arme de la prietenii internaționali.
Kremlinul a reacționat, purtătorul de cuvânt Dmitri Peskov afirmând că negocierile dintre Rusia și Ucraina vor avea de suferit dacă se continuă furnizarea de armament către armata ucraineană.
„Alimentarea Ucrainei cu diverse tipuri de arme nu contribuie la succesul negocierilor ruso-ucrainene. Mai degrabă, va avea un efect negativ”, a declarat acesta, potrivit Sky News.
Peskov a condamnat și sancțiunile tot mai mari împotriva Rusiei, afirmând că acestea reprezintă „o continuare a liniei frenetice privind introducerea de noi restricții”.
El a părut să abordeze în mod specific decizia SUA de a impune sancțiuni împotriva fiicelor președintelui rus, Vladimir Putin, numind astfel de sancțiuni „dificil de înțeles și de explicat”.
UPDATE 3 Rusia ia măsuri împotriva Google din cauza conținutului de pe YouTube pe care îl consideră „fals”. Măsurile includ interzicerea publicității pe platformă și a resurselor de informare.
Măsurile au fost anunțate joi de autoritățile ruse.
Acestea apar după ce YouTube a blocat organele mass-media rusești, finanțate de stat, să utilizeze platforma sa.
Organismul de supraveghere a comunicațiilor din Rusia a declarat că YouTube a devenit „una dintre platformele-cheie care răspândesc falsuri (imagini false) despre desfășurarea operațiunii militare speciale (a Rusiei) pe teritoriul Ucrainei, discreditând Forțele Armate ale Federației Ruse”.
UPDATE 2 Peste 100.000 de persoane mai au nevoie de evacuare din Mariupol, spune primarul orașului ucrainean, potrivit Sky News.
Mai mult de 100.000 de persoane trebuie să fie evacuate de urgență din Mariupol, a declarat primarul Vadym Boichenko.
El a calificat situația din orașul-port din sudul țării drept o catastrofă umanitară.
El a declarat anterior că peste 5.000 de civili au fost uciși în oraș, numindu-l „noul Auschwitz”.
El i-a acuzat pe ruși că au adunat și au ars cadavrele locuitorilor pentru a acoperi dovezile crimelor de război.
UPDATE 1 Președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, a acuzat Rusia că încearcă să ascundă dovezile privind uciderea civililor în părțile din Ucraina pe care forțele rusești le controlează.
Volodimir Zelenski susține că rușii au schimbat tactica.
„Avem informații că armata rusă și-a schimbat tactica și că încearcă să curețe străzile și subsolurile din teritoriile ocupate de cadavrele oamenilor morți, ale ucrainenilor morți. Este vorba de eforturile lor de a ascunde dovezile, nimic mai mult. Dar nu vor reuși, pentru că au ucis o mulțime de oameni”, a declarat Zelenski, într-un discurs video.
Comentariile președintelui ucrainean vin după ce au apărut fotografii și înregistrări video cu civili morți în Bucea, un oraș din apropierea Kievului, unde trupele rusești au fost acuzate că au comis un masacru înainte de a se retrage din zonă.
Știrea inițială
Statele Unite au trimis 100 de drone switchblade armatei ucrainene, iar armele „vor ajunge rapid în Ucraina, dacă nu sunt deja acolo”, a declarat un oficial al Departamentului Apărării, citat de CNN.
„Suntem în discuții cu ucrainenii cu privire la viitoarele utilizări ale dronelor switchblade și, desigur, vom păstra această opțiune deschisă în continuare”, a declarat secretarul de presă al Pentagonului, John Kirby.
Dronele switchbalde sunt mici și portabile, fiind numite și drone kamikaze, care poartă focoase și detonează la impact. Cel mai mic model poate lovi o țintă aflată la o distanță de până la 10 km, potrivit companiei care produce dronele.
Kirby a mai spus că SUA au instruit „un număr foarte mic de soldați ucraineni care se aflau deja în Statele Unite” cu privire la drone, înainte de a se întoarce în Ucraina pentru a-i instrui pe alții.
Președintele ucrainean Volodymyr Zelenski a cerut politicienilor occidentali să ajungă rapid la un acord privind un embargo asupra petrolului rusesc, spunând că eșecul lor costă omenești.
Zelenski a mai spus că va continua să insiste ca băncile rusești să fie complet blocate de sistemul financiar international, potrivit Reuters.
Zelenski a declarat că Moscova face atât de mulți bani din exporturile de petrol încât nu are nevoie să ia în serios negocierile de pace și a cerut „lumii democratice” să evite țițeiul rusesc.
El crede că un embargo asupra petrolului rusesc va fi totuși impus.
