RĂZBOI ÎN UCRAINA, ziua 55. „Bătălia din Donbas” a început cu atacuri rusești pe tot frontul UPDATE 4 Medvedev: NATO lângă frontiera Rusiei „nu mai este o figură de stil”, sunt posibile „acţiuni agresive”

UPDATE 4 Întărirea Organizaţiei Tratatului Atlanticului de Nord (NATO) la frontierele ruse „nu mai este o figură de stil”, iar Moscova trebuie să fie pregătită „pentru posibile acţiuni agresive”, a declarat marţi vicepreşedintele Consiliului de Securitate al Federaţiei Ruse, Dmitri Medvedev, informează TASS şi Reuters.

Referindu-se la „ameninţările cu care se confruntă în prezent Rusia”, Medvedev a precizat că „este vorba în primul rând de încercarea de a extinde prezenţa NATO în apropiere de frontierele” ruse. „Şi aceasta nu mai este astăzi o figură de stil, nu este un set de ameninţări standard. Noi trebuie să fim pregătiţi pentru acele acţiuni agresive care s-ar putea întâmpla”, a constatat el.

De aceea, a continuat Medvedev, este important „să întărim inclusiv sistemul care permite să asigurăm Rusia cu cele mai moderne arme”. „Iar pentru aceasta este nevoie de tehnică sigură, de înaltă tehnologie, (de tehnologie) puternică – şi militară şi cu dublă utilizare”, a spus el în cadrul şedinţei prezidiului Consiliului pentru ştiinţă şi cercetare.

De asemenea, Medvedev a spus că sancţiunile împotriva Federaţiei Ruse constituie „război economic”, dar că „nimeni nu va reuşi să izoleze Rusia şi să sufoce economia ei”.

Potrivit lui Medvedev, la ora actuală Federaţia Rusă „se află într-o situaţie specială”, în condiţii de presiune fără precedent: „Practic, acestea nici nu sunt sancţiuni, ci, cum ni s-a spus de anumiţi responsabili străini, este un război economic – şi nimic nu mai poate fi adăugat la aceasta”.

„Noi eram pregătiţi pentru aceasta. Este clar că situaţia se complică, însă nimeni nu va reuşi să sufoce economia noastră, să izoleze Rusia de lume, de alte state”, a adăugat el.

Medvedev a subliniat că Rusia trebuie să-şi concentreze toate forţele şi resursele, „nu doar pentru a depăşi aceste încercări, ci pentru a ieşi din ele învingătoare”.

Joia trecută, tot Dmitri Medvedev, unul dintre cei mai apropiaţi aliaţi ai preşedintelui rus Vladimir Putin, a avertizat NATO că, dacă Suedia şi Finlanda vor adera la organizaţia militară, Rusia va trebui să-şi consolideze apărarea în regiune, inclusiv prin desfăşurarea de arme nucleare în regiunea baltică, pentru a restabili echilibrul militar. Totodată, el s-a referit în mod explicit la ameninţarea nucleară, afirmând că ar putea să nu mai fie vorba de o regiune baltică „liberă de nuclear”, regiune unde se află exclava rusă Kaliningrad, situată între Polonia şi Lituania.

Duminică, Moscova a avertizat, prin vocea reprezentantului său în Consiliul Arctic, Nikolai Korciunov, împotriva activităţii în creştere a Organizaţiei Tratatului Atlanticului de Nord (NATO) în Arctica şi a atenţionat asupra producerii de „incidente neintenţionate” în regiune.

UPDATE 3 Ministrul de externe rus Serghei Lavrov a declarat marţi că următoarea fază a „campaniei militare” a Rusiei în Ucraina a început, centrată pe „eliberarea completă” a regiunilor proruse Doneţk şi Lugansk, transmite EFE.

„Operaţiunea în estul Ucrainei are ca obiectiv, aşa cum s-a anunţat deja, eliberarea completă a republicilor Doneţk şi Lugansk. Această operaţiune va continua, următoarea fază a acestei operaţiuni începe”, a declarat şeful diplomaţiei ruse într-un interviu la postul de televiziune India Today, difuzat de instituţia pe care o conduce.

„Şi mi se pare că va fi un moment important al acestei operaţiuni speciale”, a adăugat Lavrov, primul înalt oficial din Rusia care confirmă public că marea bătălie a Rusiei pentru Donbas a început, notează EFE.

La rândul său, ministrul apărării rus Serghei Şoigu a declarat că forţele ruse pun în aplicare în mod metodic planul „de a elibera republicile populare Doneţk şi Lugansk” din provincia Donbas, a relatat RIA, citată de Reuters.

Potrivit sursei citate, Şoigu a mai spus că evenimentele din ultimele luni demonstrează cât de important este pentru Rusia să continue să-şi perfecţioneze armata.

UPDATE 2 O brigadă acuzată de comiterea de crime de război în orașul ucrainean Bucea a primit un titlu onorific din partea președintelui rus Vladimir Putin, relatează CNN.

Într-o scrisoare, Putin a felicitat Brigada 64 de pușcași motorizați rate din Rusia pentru „marele lor eroism și curaj” și a acordat unității titlul de „Gărzi” pentru „protejarea suveranității Rusiei”.

„Această înaltă distincție vă recunoaște meritele deosebite, marele eroism și curaj în apărarea patriei voastre și în protejarea suveranității și intereselor naționale ale Rusiei”, a spus Putin în scrisoare.

„Prin acțiunile abile și îndrăznețe din timpul operațiunii militare speciale din Ucraina, personalul unității a devenit un model de urmat în îndeplinirea datoriei militare, curaj, devotament și profesionalism”, a continuat scrisoarea.

La începutul acestei luni, gropi comune pline cu sute de civili uciși – pe care echipele CNN le-au vizitat – au fost descoperite în orașele Bucea și Borodianka, după retragerea forțelor ruse din regiunea Kiev.

Într-o declarație emisă la 4 aprilie, Ministerul ucrainean al Apărării i-a numit pe militarii Brigăzii 64 criminali de război direct implicați în atrocitățile comise împotriva civililor din Bucea.

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a acuzat Rusia pentru aceste crime și a cerut Moscovei să înceteze să mai comită „crime de război”.

Kremlinul a negat orice implicare în masacrele în masă, reiterând în același timp afirmațiile nefondate potrivit cărora imaginile cu cadavrele civililor de pe străzile din Bucea sunt false.

În timpul unei vizite la Bucea și Borodianka săptămâna trecută, procurorul-șef al Curții Penale Internaționale (CPI), Karim Khan, a declarat că există „motive rezonabile de a crede că sunt comise crime care țin de jurisdicția CPI”.

Dar Khan a avertizat, de asemenea, că va fi „o provocare” să se garanteze că se va face dreptate în Ucraina, având în vedere decizia Rusiei de a-și retrage semnătura de statutul CPI care conferă curții jurisdicția de a urmări în justiție persoane pentru genocid, crime împotriva umanității, crime de război și crimă de agresiune.

Rusia nu își extrădează cetățenii în alte țări.

UPDATE 1 Înaltul reprezentant pentru afaceri externe al Uniunii Europene, Josep Borrell, a avertizat luni că Rusia distruge „în mod intenţionat” patrimoniul cultural al Ucrainei în timpul invaziei acestei ţări care a început la 24 februarie, relatează EFE.

„Obiecte de patrimoniu cultural sunt distruse intenţionat în războiul Rusiei împotriva Ucrainei”, notează Borrell pe contul său oficial de Twitter.

Cultura ucraineană este „parte importantă a patrimoniului european”, subliniază Borrell.

Prin urmare, el a asigurat că UE „sprijină artiştii, profesioniştii culturii şi organizaţiile culturale afectate de război”.

Înaltul oficial european a menţionat în mesajul său campania comunitară #ArtVsWar, al cărui obiectiv este de a conştientiza asupra nivelului de distrugere a patrimoniului cultural, a obiectivelor şi a iniţiativelor culturale ca urmare a unui conflict militar.

În Ucraina „cultura este azi prezentă graţie curajului unui popor viteaz capabil să combată ameninţările continue de distrugere”, a declarat la rândul său Serviciul European de Acţiune Externă (SEAE).

The Slovo building in Kharkiv stands as a landmark of 🇺🇦 history and an inspiring literature residence for writers across the world. Its facade was damaged by Russian shelling, but word is adamant.

On #WorldHeritageDay support #ARTvsWAR @PenUkraine

👉 https://t.co/Cs9cH9NZtk pic.twitter.com/xzvtqQPF6R

— European External Action Service – EEAS 🇪🇺 (@eu_eeas) April 18, 2022

Kievul a dispus acoperirea principalelor monumente cu saci de nisip pentru a încerca să evite deteriorarea lor de bombardamentele sau de gloanţele ruseşti.

Josep Borrell a lansat acest avertisment pe 18 aprilie, când este marcată Ziua Patrimoniului Mondial (#WorldHeritageDay), cunoscută şi sub numele de „Ziua internaţională a monumentelor şi siturilor”, având drept scop creşterea gradului de conştientizare asupra importanţei diversităţii patrimoniului cultural şi a conservării acestuia pentru generaţiile viitoare.

Forțele ruse au lansat ofensiva mult așteptată în estul Ucrainei, încercând să străpungă linia frontului în ceea ce oficialii ucraineni au descris drept a doua fază a războiului, relatează Reuters, care face un bilanț al ultimelor ore ale conflictului.

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat că Rusia a început luni „Bătălia din Donbas” în estul țării și că o „foarte mare parte din întreaga armată rusă este acum concentrată pe această ofensivă”.

„Nu contează câte trupe vor trimite acolo, noi vom lupta. Ne vom apăra”, a declarat el într-un mesaj video. Șeful de stat major al lui Zelenskiy, Andriy Yermak, i-a asigurat pe ucraineni că forțele lor pot ține piept ofensivei în „a doua fază a războiului”.

„Aveți încredere în armata noastră, este foarte puternică”, a spus el. Presa ucraineană a raportat o serie de explozii, unele puternice, de-a lungul liniei frontului în regiunea Donețk, bombardamente având loc în Marinka, Slaviansk și Kramatorsk.

Oficialii ucraineni și mass-media au declarat, de asemenea, că au fost auzite explozii în Harkov, în nord-estul Ucrainei, Mykolaiv, în sud, și Zaporizhzhia, în sud-est.

Sirenele de raid aerian au sunat, de asemenea, în principalele orașe din apropierea liniei frontului.

Reuters nu a putut verifica imediat aceste rapoarte.

Cel mai înalt oficial de securitate al Ucrainei, Oleksiy Danilov, a declarat că forțele ruse au încercat să străpungă apărarea ucraineană „de-a lungul aproape întregii linii a frontului din regiunile Donețk, Luhansk și Harkov”.

Alungată de forțele ucrainene din nord, Rusia și-a reorientat ofensiva terestră în cele două provincii estice cunoscute sub numele de Donbas, lansând în același timp lovituri de la distanță asupra altor ținte, inclusiv asupra capitalei Kiev.

Donbasul a fost punctul central al campaniei Rusiei de destabilizare a Ucrainei, începând din 2014, când Kremlinul a folosit persoane interpuse pentru a înființa două „republici populare” separatiste în fostul stat sovietic. De asemenea, aici se află o mare parte din bogăția industrială a Ucrainei, inclusiv cărbune și oțel.

Ministerul rus al Apărării a declarat că Rusia a lovit sute de obiective militare din Ucraina în cursul nopții.

Țările occidentale și Ucraina îl acuză pe președintele rus Vladimir Putin de agresiune neprovocată, iar Casa Albă a anunțat că președintele american Joe Biden va organiza marți o convorbire telefonică cu aliații pentru a discuta despre criză, inclusiv despre cum să se coordoneze în ceea ce privește sancționarea Rusiei.

Președintele francez Emmanuel Macron a declarat că dialogul său cu Putin s-a blocat după ce au fost descoperite crime în masă în Ucraina.

Națiunile Unite au declarat luni că bilanțul victimelor civile ale războiului a depășit 2.000 de morți, ajungând la 2.072 la miezul nopții de 17 aprilie, de la începutul invaziei din 24 februarie.

Rusia neagă că a vizat civili în ceea ce numește o operațiune specială pentru demilitarizarea Ucrainei și eradicarea naționaliștilor periculoși. Respinge ceea ce Ucraina afirmă că sunt dovezi ale atrocităților, spunând că Ucraina le-a înscenat pentru a submina negocierile de pace.