UPDATE 5 Administraţia Biden speră că Rusia le-ar putea permite unor naţiuni membre NATO să participe la operaţiunile de evacuare a civililor şi militarilor răniţi din oraşul ucrainean Mariupol, informează CNN.
„Există o anumită speranţă” că ruşii ar putea permite evacuarea în siguranţă a civililor şi a militarilor răniţi din oraşul Mariupol, aflat sub asediul armatei ruse, a declarat miercuri Victoria Nuland, subsecretar de Stat american pentru Afaceri Politice.
Oficialul de la Washington a precizat că, din ce a înţeles, „vor fi implicaţi aliaţi din NATO dacă se va întâmpla acest lucru”. „Dar astfel de aranjamente s-au destrămat de mai multe ori în trecut”, a amintit Victoria Nuland, subliniind că Rusia va decide dacă va permite evacuările.
Asediul asupra oraşului Mariupol reflectă „brutalitatea acestui război” şi crimele comise de preşedintele rus Vladimir Putin, a acuzat Victoria Nuland.
Vicepremierul ucrainean Irina Vereşciuk a anunţat miercuri dimineaţă că Moscova şi Kievul au ajuns la un acord preliminar pentru deschiderea unui coridor umanitar de evacuare a civililor din Mariupol.
Armata rusă anunţa marţi după-amiază că a deschis un culoar pentru evacuarea militarilor ucraineni blocaţi în zona industrială Azovstal din Mariupol. Miercuri, Rusia a propus unn armistiţiu în Mariupol, dar nu este clar când ar urma să intre în vigoare şi în ce condiţii.
Maiorul Serhii Volina, un comandant militar ucrainean, a anunţat miercuri după-amiază că Rusia continuă bombardamentele masive asupra oraşului Mariupol. „Cerem proceduri de extragere a militarilor şi cetăţenilor. Avem nevoie de susţinere internaţională. Sunt sute de civili. Nu avem încredere în ruşi, avem nevoie de garanţiile altor ţări. Oraşul Mariupol încă poate fi salvat”, a declarat Serhii Volina.
UPDATE 4 Administraţia Vladimir Putin a transmis avertismente Suediei şi Finlandei referitoare la efectele eventualei integrări în Alianţa Nord-Atlantică, afirmă Maria Zaharova, purtătoarea de cuvânt a Ministerului de Externe de la Moscova.
„Noi am emis toate avertismentele, atât public, cât şi prin canale bilaterale. Suedia şi Finlanda cunosc aceste lucruri, nu vor trebui să fie surprinse de nimic, au fost informate despre tot, la ce vor conduce aceste decizii”, a declarat Maria Zaharova la postul Russia-24, citat de BBC News.
Parlamentul Finlandei va iniţia miercuri o dezbatere pe tema oportunităţii aderării la NATO, în contextul intensificării poziţiilor politice în acest sens la Helsinki după invazia militară rusă în Ucraina.
În pofida avertismentelor Rusiei că va instala capabilităţi nucleare în regiunea Mării Baltice dacă Finlanda sau Suedia aderă la NATO, Guvernul de la Helsinki a semnalat că va lua rapid o decizie pe această temă. Şi lideri politici din Suedia au evocat posibilitatea aderării la NATO.
Administraţia Vladimir Putin a avertizat în mai multe rânduri că eventuala admitere a Suediei şi Finlandei în NATO va atrage consecinţe în materie de securitate. „NATO nu este tipul de alianţă care garantează pace şi stabilitate, iar extinderea nu va aduce securitate pe continentul european. Alianţa Nord-Atlantică rămâne un instrument conceput pentru confruntare”, a declarat săptămâna trecută Dmitri Peskov, purtătorul de cuvânt al Preşedinţiei Rusiei, citat de BBC News. Kremlinul a atras atenţia că Rusia va trebui să „reechilibreze situaţia” dacă Suedia şi Finlanda devin membre NATO.
Înaintea invaziei militare, Moscova a criticat vehement intenţia Ucrainei de a deveni membră NATO şi a cerut garanţii de securitate din partea Alianţei Nord-Atlantice. NATO argumentează că nu are intenţii ofensive, ci doar o strategie defensivă.
UPDATE 3 Preşedintele parlamentului rus, Viaceslav Volodin, a declarat miercuri că Rusia va cere compensaţii Occidentului pentru sancţiunile impuse după invazia Ucrainei şi pe care oficialul rus le-a descris drept ilegale, relatează agenţia DPA.
„Vom reveni asupra acestei chestiuni şi vom calcula pagubele pe care le-aţi produs economiei noastre. În orice caz, va trebui să plătiţi”, a ameninţat Volodin pe canalul său de Telegram.
Preşedintele parlamentului rus a descris statele europene drept parteneri în care nu se poate avea încredere, întrucât caută noi surse de aprovizionare cu gaze şi renunţă la o cooperare îndelungată cu Rusia.
Volodin susţine că Rusia este pregătită să-şi redirecţioneze exporturile energetice către alte pieţe. „Dar dacă statele voastre (europene), obişnuite să trăiască fără grijă pe cheltuiala Rusiei, sunt pregătite, aceasta numai timpul o va spune”, a mai remarcat Volodin, unul dintre apropiaţii preşedintelui Vladimir Putin şi considerat de criticii Kremlinul ca fiind una dintre cele corupte figuri din aparatul de putere de la Moscova.
Putin a cerut statelor „neprietenoase” faţă de Rusia, între care a inclus şi ţările UE, să plătească în ruble gazele ruseşti furnizate începând cu 1 aprilie, ameninţând că în caz contrar va sista furnizarea lor, ca ripostă la îngheţarea unor rezerve financiare ale Rusiei ce însumează circa 300 de miliarde de dolari, măsură decisă de statele occidentale în cadrul sancţiunilor impuse Rusiei după invazia asupra Ucrainei. În prezent livrările continuă, întrucât nu a venit încă scadenţa plăţilor pentru volumele de gaze livrate după 1 aprilie.
Uniunea Europeană şi-a stabilit obiectivul să reducă anul acesta cu două treimi importul de gaze ruseşti, cu ţinta ca până în 2027 să nu mai fie deloc dependentă de importurile energetice din Rusia.
Statele Unite au anunţat în luna martie că vor livra Europei anul acesta o cantitate suplimentară de gaze naturale lichefiate (GNL) echivalentă cu un volum de 15 miliarde de metri cubi, cu obiectivul de a ajunge în timp la 50 de miliarde de metri cubi pe an.
Dar acest volum nu va putea substitui complet importurile europene din Rusia de circa 155 de miliarde de metri cubi de gaze naturale pe an, plus că achiziţia gazelor naturale lichefiate, aduse cu nave transportatoare de gaz, este mai costisitoare decât cea a gazelor transportate prin conductele existente.
UPDATE 2 Mai mult de cinci milioane de ucraineni au fugit din ţara lor de la declanşarea invaziei ruse, potrivit noilor cifre publicate miercuri de Organizaţia Naţiunilor Unite (ONU) despre cea mai gravă criză de refugiaţi în Europa de la cel de-Al Doilea Război Mondial, informează AFP.
Potrivit Înaltului Comisariat al ONU pentru Refugiaţi (UNHC), 5.034.439 de ucraineni şi-au părăsit ţara de la începutul invaziei ruse, pe 24 februarie.
Europa nu s-a mai confruntat cu un val de refugiaţi atât de mare după Al Doilea Război Mondial.
Circa 90% din cei care au plecat din Ucraina din 24 februarie, când Rusia a declanşat războiul, sunt femei sau copii. Autorităţile ucrainene nu permit plecarea din ţară a bărbaţilor cu vârste între 18 şi 60 de ani, care pot fi înrolaţi.
UNHCR avertizează că femeile şi copiii care au fugit din calea războiului sunt în pericol de a cădea victime exploatării sexuale, violurilor şi traficului de persoane.
Înaintea războiului, populaţia Ucrainei era de peste 37 de milioane de persoane pe teritoriul controlat de guvernul de la Kiev, deci fără a lua în calcul Crimeea, anexată de Rusia în 2014, şi regiunile din est unde secesioniştii pro-ruşi au proclamat independenţa a două aşa-zise republici, Doneţk şi Lugansk.
UPDATE 1 Ucrainenii au ajuns la un acord preliminar cu rușii privind deschiderea unui coridor umanitar pentru civilii din orașul asediat Mariupol, a declarat vicepremierul Guvernului din Ucraina.
„Am reușit să ajungem la un acord prealabil asupra unui coridor umanitar pentru femei, copii și persoane în vârstă. Având în vedere situația umanitară catastrofală din Mariupol, acesta este locul în care ne vom concentra eforturile astăzi”, a scris pe rețelele de socializare Iryna Vereshchuk.
Încercările anterioare de creare a unor coridoare umanitare au eșuat.
Vereshchuk a declarat că tentativa de evacuare de marți va începe la ora locală 14.00.
„Având în vedere situația foarte dificilă din punctul de vedere al securității, este posibil să apară schimbări. Așadar, vă rugăm să urmăriți mesajele oficiale relevante”, a adăugat ea.
Marți, Ministerul Apărării din Rusia a fost citat de agenția de presă Reuters anunțând pentru miercuri o încetare a focului în zona din jurul combinatului siderurgic Azovstal.
Știrea inițială
Rusia a dat miercuri un nou ultimatum luptătorilor ucraineni care încă rezistă în Mariupol pentru a se preda, după ce a declanșat noua sa ofensivă din est, în timp ce guvernele occidentale au promis mai mult ajutor militar Kievului, scrie Reuters.
Mii de soldați ruși susținuți de artilerie și baraje de rachete avansau în ceea ce oficialii ucraineni au numit Bătălia din Donbas.
Invazia, care durează de aproape opt săptămâni, nu a reușit să ducă la capturarea a niciunuia dintre cele mai mari orașe din Ucraina, forțând Moscova să se reorienteze spre regiunile separatiste.
Cel mai mare atac asupra unui stat european din 1945 încoace a dus la fuga a aproape 5 milioane de oameni în străinătate și a redus orașele la ruine.
Rusia lovea uzina siderurgică Azovstal, principala fortăreață rămasă în Mariupol, cu bombe de tip „bunker-buster”, a declarat marți seara târziu un consilier prezidențial ucrainean. Reuters nu a putut verifica detaliile.
„Lumea privește uciderea copiilor online și rămâne tăcută”, a scris consilierul Mykhailo Podolyak pe Twitter.
După ce un ultimatum anterior de predare a expirat, Ministerul rus al Apărării a declarat că niciun soldat ucrainean nu a depus armele și a reînnoit propunerea. Comandanții ucraineni au promis că nu se vor preda.
„Forțele armate ale Rusiei, bazându-se pur și simplu pe principii umanitare, propun din nou ca luptătorii batalioanelor naționaliste și mercenarii străini să înceteze operațiunile militare începând cu ora 1400, ora Moscovei, la 20 aprilie și să depună armele”, a declarat Ministerul rus al Apărării.
Statele Unite, Canada și Marea Britanie au declarat că vor trimite mai mult armament, iar Casa Albă a declarat că se pregătesc noi sancțiuni.
Președintele american Joe Biden este așteptat să anunțe în zilele următoare un nou pachet de ajutor militar de aproximativ aceeași mărime cu cel de 800 de milioane de dolari de săptămâna trecută, au declarat surse pentru Reuters.
Secretarul general al ONU, Antonio Guterres, a cerut o pauză umanitară de patru zile în lupte în weekendul care urmează, când creștinii ortodocși sărbătoresc Paștele, pentru a permite civililor să scape și pentru a permite livrarea de ajutoare umanitare.
Sancţionaţi sau nu, miliardarii cu afaceri grele ai Rusiei simt din nou mâna grea a preşedintelui lor, Vladimir Putin, care a pus capăt erei listărilor pe bursele de acţiuni străine, scrie Bloomberg.
Liderul de la Kremlin a semnat un amendament la lege care cere companiilor ruse să-şi delisteze acţiunile din ţări străine, grăbind astfel un proces care a accelerat după ce Rusia a anexat Crimeea de la Ucraina în 2014.
Această mutare i-ar forţa pe marii oligarhi, inclusiv pe cel mai bogat om din Rusia, Vladimir Potanin sau pe magnaţii oţelului Vladimir Lisin şi Alexei Mordaşov, să reconfigureze structura acţionariatului afacerilor pe care le deţin, în parte, poate, prin acţiuni din ţări străine care plătesc dividende în valută.
Analiştii spun că Putin îi forţează astfel pe oligarhi să distrugă ce au construit în 30 de ani de libertate.
