UPDATE 5 Administraţia de la Washington monitorizează atent situaţia, dar, în pofida afirmaţiilor oficialilor ruşi, nu crede că există riscuri ca Rusia să utilizeze arme nucleare sau să atace state membre NATO, afirmă un oficial american.
„Continuăm să monitorizăm capabilităţile nucleare ruse în fiecare zi cât se poate de bine şi nu considerăm că există riscul utilizării armelor nucleare, nici ameninţări pentru teritoriul NATO”, a afirmat vineri după-amiază un oficial din cadrul Departamentului american al Apărării, sub protecţia anonimatului, potrivit agenţiei Reuters.
Preşedintele SUA, Joseph Biden, a afirmat, joi, că Alianţa Nord-Atlantică nu este implicată într-un război prin intermediari cu Rusia în Ucraina şi a catalogat drept „iresponsabile” afirmaţiile oficialilor de la Moscova despre posibilitatea utilizării armelor nucleare. Rugat să comenteze afirmaţiile oficialilor ruşi despre faptul că în Ucraina are rol un război prin intermediari între NATO şi Rusia şi despre riscul unui război nuclear, Joseph Biden a declarat, într-o conferinţă de presă organizată joi după-amiază la Casa Albă, că acuzaţiile Moscovei sunt false. „Nu sunt reale. Sunt preocupat, deoarece aceste lucruri arată disperarea simţită de Rusia din cauza eşecului major în legătură cu ceea ce susţinea iniţial că poate face. Cred că reflectă eşecul lor. Deci, în loc să spună că ucrainenii echipaţi cu unele capabilităţi de a opune rezistenţă forţelor ruse fac aceste lucruri, trebuie să le spună propriilor cetăţeni că Statele Unite şi toată Alianţa Nord-Atlantică sunt implicate în eliminarea trupelor ruse şi a tancurilor. În primul rând, este o scuză pentru eşecul lor, iar, în al doilea rând, dacă vorbesc serios, nu ar trebui să facă nimeni comentarii gratuite despre utilizarea armelor nucleare sau despre posibilitatea de a le folosi, este iresponsabil”, a afirmat Joseph Biden.
Luni, ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, a avertizat că în Ucraina are loc un conflict prin intermediari între NATO şi Rusia şi că armamentul oferit de Occident Ucrainei constituie ţintă legitimă a armatei ruse. „Sigur că aceste arme sunt ţinte legitime pentru capabilităţile de atac ale armatei ruse. Nu putem vedea lucrurile altfel. Atunci când NATO este de facto într-un război prin intermediari cu Rusia, iar acest intermediar este aprovizionat cu armament, facem în război ceea ce trebuie făcut în război”, a afirmat Serghei Lavrov într-un interviu acordat presei ruse, conform publicaţiei Frankfurter Allgemeine Zeitung. De asemenea, Serghei Lavrov a subliniat că Rusia face tot posibilul pentru evitarea unui război nuclear. „Aceasta este poziţia noastră de bază. Acum riscurile sunt considerabile. Eu nu vreau să amplific artificial aceste riscuri. Mulţi ar vrea acest lucru. Pericolul este serios, este real, nu trebuie să îl subestimăm”, a atras atenţia Serghei Lavrov, conform agenţiei Reuters. În replică, secretarul american al Apărării, Lloyd Austin, a negat că Statele Unite ar fi într-un conflict militar cu Rusia prin intermediari, şeful Pentagonului subliniind că, „în mod clar, este lupta Ucrainei”.
Preşedintele Rusiei, Vladimir Putin, a avertizat naţiunile care oferă asistenţă militară Ucrainei că riscă să fie vizate de riposte foarte rapide. „Dacă cineva din afară încearcă să intervină în Ucraina, reacţia noastră va fi cu viteza luminii. Avem la dispoziţie toate instrumentele de ripostă pe care alţii nu le au. Şi nu doar ne lăudăm cu ele, le vom utiliza dacă va fi necesar”, a declarat Vladimir Putin miercuri, conform BBC News, în cursul unei reuniuni cu parlamentari ruşi. Decizia statelor occidentale de a aproviziona cu armament Ucraina, Republica Moldova şi Georgia generează riscuri pentru securitatea Europei, a avertizat joi Kremlinul. „Tendinţa de a alimenta cu armament Ucraina şi alte ţări reprezintă o acţiune care ameninţă securitatea continentului şi provoacă instabilitate”, a declarat joi, potrivit CNN, Dmitri Peskov, purtătorul de cuvânt al Preşedinţiei Rusiei, răspunzând la o întrebare a presei despre intenţia Marii Britanii de a furniza armament suplimentar Ucrainei, Republicii Moldova şi Georgiei.
UPDATE 4 Peste 600 de persoane au fost rănite în ultimul bombardament asupra uzinei siderurgice din Mariupol, anunță primarul orașului.
Peste 600 de persoane au fost rănite în ultimul bombardament rusesc asupra uzinei siderurgice Azovstal, a declarat primarul Vadym Boychenko la televiziunea ucraineană. Edilul susține că numărul răniților a crescut după ce forțele Kremlinului au aruncat bombe asupra unității medicale improvizate din interiorul oțelăriei.
„Știți deja că au aruncat bombe asupra spitalului, bombele au distrus spitalul, iar acesta este un semn de crimă de război, pentru că numărul răniților înainte de asta era de 170, iar acum este de peste 600″, a spus el, potrivit Sky News.
Săptămâna aceasta, comandantul militar ucrainean ascuns în interiorul oțelăriei Azovstal din Mariupol a declarat că o bombă a lovit un adăpost din cadrul uzinei.
Maiorul Serhiy Volyna, comandantul Brigăzii 36 a armatei ucrainene, a spus că bomba a aterizat în apropierea spitalului de campanie, unde sute de persoane primeau tratament.
Uzina siderurgică este ultima rezistență a trupelor ucrainene în interiorul orașului portuar Mariupol din sudul țării, care este acum ocupat aproape în întregime de forțele rusești.
Se crede că sute de civili sunt adăpostiți în adăposturile antiaeriene de sub complexul industrial, alături de soldați, pușcași marini și medici.
UPDATE 3 Forţele armate ruse şi-au oprit temporar ofensiva în estul Ucrainei în timpul nopţii de joi spre vineri, a anunţat Statul Major al forţelor armate ucrainene, transmite dpa.
„În direcţia Izium, (duşmanul) nu a efectuat nicio operaţiune ofensivă”, a transmis Statul Major în ultimul buletin de război, remarcând că forţele ruse şi-au limitat activităţile la operaţiuni de recunoaştere şi foc de artilerie.
Zona din jurul Iziumului, din regiunea Harkov, a fost principala ţintă a activităţilor trupelor ruse în ultimele zile. Avansând către sud, se pare că scopul ar fi să încercuiască forţele ucrainene în regiunea Donbas, remarcă dpa.
Şi în alte zone de-a lungul liniei de front a fost relativ linişte, potrivit Statului Major ucrainean. Au fost raportate atacuri ale artileriei în apropiere de Doneţk, dar nu au mai existat şi alte încercări de a lua cu asalt oraşul.
Serviciul de informaţii britanic a informat la rândul său că progresele făcute de trupele ruse în regiunea Donbas au fost împiedicate de rezistenţa fermă a ucrainenilor.
„Câştigurile teritoriale ale ruşilor au fost limitate şi s-au realizat cu costuri semnificative pentru forţele ruse”, a scris Ministerul Apărării de la Londra pe contul de Twitter.
UPDATE 2 Un submarin rusesc cu propulsie diesel staționat în Marea Neagră a fost folosit pentru a lovi ținte militare ucrainene cu rachete de croazieră Kalibr, relatează Sky News.
În imaginile difuzate de Ministerul rus al Apărării, o salvă de rachete a fost văzută ieșind din mare și zburând spre orizont.
Rusia a declarat că rachetele au lovit ținte militare ucrainene, deși acest lucru nu poate fi verificat în mod independent.
În mod semnificativ, este pentru prima dată când armata rusă a raportat că a folosit atacuri lansate de pe un submarin împotriva unor ținte ucrainene.
Russia used a diesel submarine in the Black Sea to strike Ukrainian military targets with „Kalibr” cruise missiles.
This is the first time #Russia‘s military has reported using submarine strikes against #Ukrainian targets, Interfax reported.
Video: Russian Defense Ministry pic.twitter.com/l4pH2sftgB
— NEXTA (@nexta_tv) April 29, 2022
Flota rusă din Marea Neagră a fost grav afectată recent, când nava de război Moskva s-a scufundat – lucru pentru care Ucraina și-a revendicat responsabilitatea.
UPDATE 1 Ambasadorul Israelului în Moldova a cerut, printr-o postare pe Facebook, cetățenilor din țara sa să părăsească de urgență teritoriul Transnistriei, conform Nexta.
Știrea inițială
Rusia a respins joi apelurile la negocieri privind crearea unui coridor umanitar pentru toţi cei blocaţi în combinatul siderurgic Azovstal din oraşul Mariupol, transmite dpa.
„Preşedintele (Vladimir Putin) a spus-o foarte clar: civilii pot pleca şi o pot face în orice direcţie, militarii trebuie să iasă şi să depună armele”, a declarat pentru TASS purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov.Viaţa şi îngrijirea lor medicală sunt garantate, dar nimic mai mult, a spus el.
Moscova nu vrea să le acorde trecere în siguranţă, iar Dmitri Peskov a subliniat că negocierile nu sunt un subiect.
Joi, guvernatorul regiunii Doneţk, Pavlo Kirilenko, a declarat că Rusia împiedică luptătorii ucraineni răniţi să fie evacuaţi din Azovstal deoarece vrea să-i captureze, potrivit Reuters.
El a adăugat că Rusia blochează, de asemenea, eforturile de a conveni măsuri umanitare.”Vor să folosească ocazia pentru a-i captura pe apărătorii oraşului Mariupol, dintre care principalul (element) îl constitue … regimentul Azov”, a spus guvernatorul într-un briefing. „Prin urmare, partea rusă nu este de acord cu nicio măsură de evacuare a militarilor (ucraineni) răniţi”.
„(Noua ofensivă) este în desfăşurare acum pentru a doua săptămână, iar inamicul nu şi-a îndeplinit obiectivele tactice sau strategice”, a spus Kirilenko. El a adăugat că, în pofida lipsei unui acord privind crearea de coridoare umanitare, doar 370.000 de locuitori au rămas în părţile din regiunea Doneţk controlate de autorităţile ucrainene, comparativ cu 1,67 milioane înainte de invazia rusă. Peste 270.000 de persoane au fugit din regiunea Doneţk cu trenuri şi aproape 80.000 au părăsit-o cu autovehicule.
Europa ar putea fi împinsă în recesiune dacă Rusia va opri alimentarea cu gaze, au sugerat economiștii, după ce Gazprom a oprit livrările către Polonia și Bulgaria, scrie CNBC.
Gigantul energetic de stat a anunțat miercuri că livrările de gaze către cele două țări est-europene au încetat după ce acestea au refuzat cererea Moscovei de a plăti gazul în ruble. Gazprom a declarat că livrările vor fi reluate odată ce aceste plăți vor fi efectuate, ceea ce a adus acuzații de „șantaj” din partea premierului bulgar Kiril Petkov.
Având în vedere că în următoarele săptămâni se apropie termenele limită pentru plata din partea unei serii de alte țări europene care este puțin probabil să cedeze la cererile Kremlinului de plată în ruble, preocupările legate de amenințările anterioare ale președintelui Vladimir Putin privind un blocaj larg al livrărilor de gaze către națiunile „neprietenoase” au revenit în prim plan.
Într-o notă de cercetare de miercuri, economistul-șef al Berenberg, Holger Schmieding, și economistul senior Kallum Pickering au declarat că oprirea pare a fi un avertisment din partea Moscovei că ar putea pune în practică această amenințare.
Gazul reprezintă aproximativ un sfert din producția de energie a Uniunii Europene, iar Rusia furnizează în mod obișnuit aproximativ 40% din importurile de gaze naturale ale blocului.
Europa se confruntă cu șocuri economice concomitente cauzate de războiul din Ucraina și cu o creștere a prețurilor la alimente și energie exacerbată de conflict, ceea ce a generat îngrijorări legate de „stagflație” – un mediu cu o creștere economică scăzută și o inflație ridicată.
Berenberg a sugerat că actualele acțiuni vor menține probabil presiunile stagflaționiste în al doilea trimestru din 2022.
„O oprire bruscă a livrărilor de gaze rusești către Europa ar putea împinge Europa în recesiune. Impactul precis al unui astfel de embargo imediat asupra gazelor este greu de prevăzut”, au declarat Schmieding și Pickering.
„Calculele potrivit cărora ar scădea nivelul PIB-ului zonei euro în 2023 cu 3 puncte procentuale în raport cu un apel de bază… par a fi puțin prea pesimiste, în opinia noastră, dar ar fi cu siguranță o lovitură majoră pentru activitate până la sfârșitul următorului sezon rece, în primăvara anului 2023.”
Cu toate acestea, o astfel de măsură ar fi, de asemenea, costisitoare pentru Rusia și complicată de pus în aplicare și, deși decizia de a opri fluxurile către Polonia și Bulgaria ar putea întări hotărârea UE de a pune capăt dependenței sale de gazul rusesc, multe state membre se opun unui embargo imediat asupra importurilor.
În timp ce Polonia a anunțat că intenționează să elimine treptat toate importurile de combustibil rusesc până la sfârșitul acestui an, UE intenționează să reducă drastic achizițiile de gaze până la sfârșitul anului 2022, lucrând în același timp pentru o eliminare totală până în 2030.
Ca atare, scenariul de bază al Berenberg este că UE va reduce importurile de gaze cât mai repede posibil fără a risca o penurie fizică, ceea ce va duce probabil la încetarea importurilor în 2024.
„Într-un astfel de caz, prețurile la energie ar rămâne ridicate, dar probabil că nu ar crește în continuare. Europa ar putea digera treptat șocul prețurilor la energie, revenind probabil la o creștere semnificativă în timpul verii, cu excepția cazului în care blocajele legate de COVID-19 din China și penuria de aprovizionare rezultată s-ar agrava mult dincolo de trimestrul al doilea”, au adăugat economiștii.
Cu toate acestea, ei au remarcat că încetarea fluxurilor de gaze rusești rămâne un risc secundar care ar forța probabil unele țări europene să raționalizeze livrările de gaze către anumite zone industriale la sfârșitul anului 2022 sau la începutul anului 2023.
