Ediția din acest an a evenimentului The Carnival, desfășurată la sfârșitul săptămânii trecute în incinta Muzeului Satului Bănățean din Timișoara, a avut parte de un public numeros, care a savurat așa cum se cuvine cele trei zile de carnaval. Evenimentul a reprezentat dealtfel și primul festival „outdoor“ de amploare desfășurat în Timișoara după perioada de pandemie, fiind și un soi de barometru privitor la ceea ce ne putem aștepta în această vară. Majoritatea artiștilor care au urcat pe scenă în prima seară au „mers“ pe linia stilistică a celor de la Subcarpați, formația care – fără îndoială – a avut cel mai mare succes în rândul publicului.
Atmosfera de festival autohton s-a simțit din plin și prin faptul că la fața locului spectatorii au petrecut zeci de minute la coadă pentru a se aproviziona cu băuturi și mâncare, dar din fericire acest inconvenient nu s-a mai repetat sâmbătă și duminică. Seara a doua a adus la fața locului concerte cu The Motans, The Mono Jacks și Deliric X Silent Strike, dar și „cireașa de pe tort“, care a reprezentat-o apariția solistei americane Akua Naru alături de band-ul ei fenomenal.
Pe numele ei adevărat Latanya Hinton, Akua Naru a mai cântat de câteva ori în Timișoara în trecut și a demonstrat și de această dată că amestecul ei fantastic de poezie și muzică este unul admirabil. Solista care a cântat pentru prima oară în fața publicului după pandemie a oferit un spectacol complex și inteligent și a navigat cât se poate de abil printre probleme sociale actuale, funk, hip – hop dar și porțiuni de R&B, oferindu-le spectatorilor un show memorabil. Mai puțin memorabil a fost faptul că imediat după acest festin muzical la scena carousel de la fața locului, publicul a dansat pe o selecție muzicală ce a inclus și nelipsita piesă de la orice nuntă, „Meneaito“…
Una din surprizele plăcute ale zilei de duminică a fost recitalul celor de la Balkan Taksim, cei doi vrăjitori sonori care amestecă în porții cât se poate de potrivite ritmuri și aranjamente electronice, sunete din Carpați și melodii de inspirația balcanică și anatoliană, care la final creează un conglomerat inventiv din care nu lipsesc nici arome de trip-hop sau tușe din muzica psihedelică a anilor 60 susținute de Instrumentele tradiționale. Chiar dacă ora la care au evoluat cei doi membri ai trupei Balkan Taksim n-a fost prea potrivită pentru acest gen muzical, spectatorii s-au bucurat de un recital pe cinste. În ultima zi de festival au mai cântat Om la Lună, Otros Aires și Robin and the Backstabbers, finalul ediției din acest an fiind rezervat pentru Vama.
„În Ucraina a început un război nedrept din punctul meu de vedere și nu numai al meu. Și urât din punctul de vedere al fair play-ului …dacă poate să existe așa ceva într-un război. Să nu uităm că am putea să fim noi. Am lansat acum câteva săptămâni o piesă dedicată acestui subiect. Care nu merge bine. Semn că lumea nu vrea povești triste. Vrem să râdem din ce în ce mai mult. Vrem să uităm. Noi facem muzică din ce ne înconjoară, din lucrurile astea …și nu avem cum să nu ne uităm la chestia asta“, a spus Tudor Chirilă înaintea piesei „Bombe Cad“.
Ca de obicei, rețeta Vama a fost un Tudor Chirilă în lumina reflectoarelor, versuri meseriașe din categoria „pentru toți“, aranjamente melodice cât se poate de corecte dar previzibile, dar fără acele surprize care să te facă să zici „wow”… A fost o excursie sonoră pe cărări bătătorite, cu ghidul Tudor Chirilă, care a știut dintotdeauna să fie pe placul publicului care gustă sound-ul Vama.
Una peste alta, The Carnival a reprezentat un start interesant pentru un sezon festivalier pe care l-am așteptat cu atâta nerăbdare de prea multă vreme….
