Noi scuze pentru incompetența autorităților locale: Castelul Huniade din Timișoara nu a fost acceptat pentru finanțare prin PNRR

Istoricul grec Herodot ne spune în „Istoriile” sale că vestita piramidă a lui Keops a fost construită în puțin peste douăzeci de ani, pe la jumătatea mileniului al III-a î.d. Ch. În vremuri mai recente, construcția palatelor timișorene din Piața Operei a fost terminată la un an după obținerea autorizației de construire. În mileniul al III-lea d.Ch., lucrările de renovare și restaurare ale castelului Huniade din centrul orașului, începute cu mai bine de 15 ani în urmă, sunt departe de a fi terminate, ba edificiul arată chiar mai rău decât înainte de începerea lucrărilor, fiind într-o avansată stare de degradare. Patrimoniul Muzeului Banatului a fost împrăștiat pe la diverse alte instituții spre păstrare, deoarece nu există un spațiu adecvat care să asigure normele de conservare necesare pentru obiectele muzeale.

Până în prezent, s-au executat lucrări de consolidare în colțul nord-vestic al edificiului, unde grinzile de stejar ale fundației putreziseră,  dar cum la restul fundației nu s-a intervenit, s-au creat unele dezechilibre ale structurii și au apărut fisuri, acoperișul a fost refăcut provizoriu, stoparea infiltrărilor de apă care au distrus încăperi valoroase ale edificiului fiind privită ca o mare realizare, dar din punct de vedere legal, nimeni nu are nici o răspundere. În dosarul de candidatură cu care Timișoara a câștigat titlul de capitală culturală europeană, restaurarea castelului Huniade se afla pe lista obiectivelor culturale de infrastructură care urmau să fie restaurate. Administrația locală se angajase ca reabilitarea castelului, evaluată la 11 milioane de euro, să fie terminată în 2020, dar deocamdată lucrările nici n-au fost începute.

La scuzele invocate de diferitele administrații în grija cărora s-a aflat clădirea în ultimii 15 ani se mai adaugă azi una. Președintele CJT, Alin Nica, a vorbit astăzi despre sursele de finanțare necesare pentru continuarea proiectului – bani europeni nerambursabili, fonduri guvernamentale și buget local –  care se ridică la peste 40 de milioane de euro fără TVA, dar s-a arătat extrem de nemulțumit de felul netransparent în care s-a desfășurat procedura de selecție a obiectivelor care ar urma să fie restaurate pentru alocarea fondurilor prevăzute prin PNRR pentru ruta castelelor și a conacelor.

El spune că Cilla Heghedüs, secretar de stat în Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene este cea care a redactat acest capitol din PNRR, și consideră că printr-o procedură de selecție opacă și părtinitoare, au fost favorizate castele din județele Mureș, Harghita și Covasna, castelul de la Timișoara fiind depunctat în mod nejustificat.

„În alte cazuri, la finalul selecției, se afișa transparent punctajul și erau detaliate criteriile de selecție, acum punctajul este neclar. La toate proiectele europene pe care le-am depus nu am mai întâlnit o asemenea situație, invariabil puctajul și metodologia erau transparente. Mai mult,  la depunerea proiectului ni s-a cerut să completăm o declarație prin care ne angajam să nu intervenim în nici un fel în procedura de selecție”. În mod ironic, castelului din centrul Timișoarei care nu primește bani pentru reabilitare, i se alocă o sumă de aproximativ 30.000 de euro pentru promovare, tot din fondurile PNRR. „Cum să promovezi ceva ce nu e reabilitat, nu a fost selectat la reabilitare dar e selectat la promovare? ” se întreabă nedumerit Alin Nica. El a adăugat că procedura a fost semnată de nu mai puțin de patru miniștri și intenționează să-i întrebe pe colegii săi din PNL de ce au semnat o astfel de procedură care va fi contestată în aceste zile de CJT.

Alin Nica dorește ca în curtea interioară a castelului să fie amenajat un spațiu pentru evenimente culturale, convins că se pot găsi soluții pentru protejarea și punerea în valoare a vestigiilor păstrate din castelul construit de Carol Robert de Anjou – o adevărată provocare pentru proiectanți – și speră că se va găsi și o soluție pentru acoperirea curții interioare, deși Comisia Monumentelor a refuzat să-și dea avizul. El mizează și pe alte surse de finanțare și speră ca după realizarea proiectului tehnic și obținerea autorizației de construire, lucrările de execuție să înceapă anul viitor. Dacă vor exista materiale. Dacă vor fi constructori. Dacă se vor obșine toate avizele de la minister. Dacă nu vor fi contestații.