UPDATE 7 Rusia a lansat un nou atac cu rachete asupra oraşului Odesa, situat în sudul Ucrainei, au anunţat luni după-amiază autorităţile ucrainene, conform postului de televiziune BBC News.
Atacurile au vizat infrastructura urbană şi au fost avariate inclusiv edificii religioase, a comunicat Comandamentul forţelor ucrainene de securitate şi apărare.
„Nou atac cu rachete asupra regiunii Odesa. Au fost distruse elemente ale infrastructurii oraşului şi sunt avariate imobile religioase”, a confirmat Consiliul municipal, citat de agenţia Ukrinform.
Acesta este al doilea atac cu rachete comis de Rusia în Odesa în ultimele zile. Sâmbătă, pista Aeroportului din Odesa a fost distrusă într-un atac cu rachete.
UPDATE 6 Numărul civililor ucişi în Ucraina de la începutul invaziei ruse, în 24 februarie, a depăşit 3.000 de persoane, a anunţat luni Oficiul Naţiunilor Unite pentru drepturile omului (OHCHR), transmite Reuters.
Bilanţul exact, de 3.153 de victime civile, reprezintă o creştere cu 254 faţă de cel publicat vineri.
OHCHR a precizat că bilanţul real este probabil considerabil mai mare.
Majoritatea victimelor au fost ucise de arme explozive cu o arie de impact largă, precum lovituri cu rachete sau lovituri aeriene, a menţionat agenţia ONU, fără a atribui responsabilitatea.
Rusia îşi numeşte agresiunea asupra Ucrainei drept ”operaţiune specială pentru denazificarea” ţării vecine şi pentru protejarea comunităţii rusofone din estul acesteia, acuzaţie considerată de Kiev şi Occident ca neîntemeiată.
UPDATE 5 Comisia Europeană intenţionează să propună oprirea importurilor de petrol din Rusia, în cadrul noului set de sancţiuni, dar mai multe state din cadrul Uniunii Europene se opun unei astfel de măsuri.
Miniştrii Energiei din statele membre UE s-au reunit luni, la Bruxelles, în cadrul Consiliului Uniunii Europene, pentru a discuta despre noi acţiuni în sensul reducerii dependenţei energetice de Rusia.
Preşedintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, vrea să propună oprirea importurilor de petrol rus începând din 2023, însă planul va întâmpina dificultăţi, în condiţiile în care mai multe state membre ale Uniunii Europene se opun ideii.
Surse europene citate de publicaţia Der Spiegel afirmă că Ungaria, Austria, Slovacia, Spania, Italia şi Grecia au semnalat că nu sunt de acord cu oprirea rapidă a importurilor de energie din Rusia.
Ţările din cadrul Uniunii Europene importă petrol din Rusia în valoare de 450 de milioane de euro zilnic. Oprirea importurilor de gaz rusesc nu este analizată deocamdată de Uniunea Europeană.
Comisia Europeană va propune marţi un nou set de sancţiuni aplicabile Rusiei din cauza intervenţiei militare în Ucraina. Sancţiunile antiruse au generat dezbateri în cadrul statelor UE, în contextul în care au crescut preţurile la carburanţi şi inflaţia.
Ministrul german al Economiei, Robert Habeck, a declarat luni că Germania nu este pregătită deocamdată pentru oprirea importurilor de gaz natural din Rusia, dar poate renunţa înainte de sfârşitul acestui an la importurile de petrol. „Am reuşit să ajungem la situaţia în care Germania să poată suporta un embargou petrolier”, a afirmat Robert Habeck, citat de BBC News. Germania a redus de la 35% la 25% cota importurilor de petrol din Rusia.
UPDATE 4 Rusia caută să deschidă un nou front împotriva Ucrainei, dinspre Republica Moldova, iar mai multe „indicii” arată că într-un viitor apropiat este posibil un atac asupra acestei foste republici sovietice, afirmă surse militare ucrainene citate de cotidianul britanic The Times, preluat luni de EFE.
Dacă o astfel de incursiune ar avea succes, ea le-ar permite forţelor ruse să pătrundă în portul ucrainean Odesa, de la Marea Neagră, dinspre vest, adaugă The Times.
„Credem că la Kremlin a fost luată deja decizia de a ataca Republica Moldova. Soarta Republicii Moldova este crucială. Dacă ruşii încep să obţină controlul, din punct de vedere militar suntem un obiectiv mai uşor (de cucerit – n.r.) şi ameninţarea la adresa Ucrainei va fi existenţială”, a declarat pentru cotidianul britanic o sursă militară ucraineană.
Tensiunile au sporit în Transnistria, regiune separatistă a Republicii Moldova, după o serie de explozii misterioase atribuite „teroriştilor”.
Analiştii occidentali cred că obiectivul Kremlinului este de a crea o legătură terestră dinspre Rusia de-a lungul întregii coaste a Ucrainei către Transnistria, tăind accesul Ucrainei la Marea Neagră, scrie The Times.
Potrivit unei surse militare, serviciile de informaţii ucrainene atrag atenţia asupra activităţii de la aerodromul principal din Tiraspol, „capitala” Transnistriei, ceea ce sugerează că ruşii se pregătesc pentru conflict, cu avioane de transport Iliuşin-76 şi, posibil, elicoptere care ar urma să ajungă aici.
Potrivit funcţionarilor occidentali, circa 1.500 militari ruşi ar fi staţionaţi în Transnistria.
Rusia ar putea crea un „pretext” pentru a interveni în Republica Moldova care să se suprapună cu defilarea de 9 mai, când ruşii sărbătoresc Ziua Victoriei, care marchează înfrângerea naziştilor în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial.
UPDATE 3 Rusia a reluat duminică bombardarea combinatului siderurgic Azovstal din Mariupol, oraş-port strategic la Marea Azov, de îndată ce autobuzele care evacuau civili de la acest combinat au plecat, a declarat luni un consilier al primarului oraşului, citat de Reuters.
Oraşul Mariupol, scena celor mai crâncene lupte de până acum ale războiului din Ucraina, se află în mare parte sub controlul forţelor ruse, dar un număr necunoscut de civili şi de combatanţi rămân sub asediu la oţelăria Azovstal, a cărei reţea de buncăre şi de tuneluri a servit ca refugiu din calea bombardamentelor ruseşti, declanşate din prima zi a invaziei, în 24 februarie, şi care continuă şi în prezent.
„Ieri, de îndată ce autobuzele cu evacuaţi au plecat de la Azovstal, au şi început bombardamentele”, a declarat Petro Andriuşcenko, consilierul al primarului, pentru televiziunile ucrainene.
„Evacuarea civililor de la Azovstal a început.
Un prim grup de aproape 100 de persoane se îndreaptă spre teritoriul controlat de Ucraina. Mâine îi vom întâmpina în Zaporojie”, oraş la vest de Mariupol, a scris preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski duminică seara pe Twitter.
În acelaşi timp, Ministerul rus al Apărării a asigurat că „graţie preşedintelui rus Vladimir Putin, 80 de civili – între care femei şi copii – ţinuţi cu forţa de către naţionalişti ucraineni, au fost salvaţi de pe teritoriul uzinei Azovstal din Mariupol şi evacuaţi în localitatea Bezîmennoie din Republica populară Doneţk”, aflată sub controlul forţelor ruse şi ale separatiştilor proruşi, notează AFP.
UPDATE 2 Cel puțin 5,5 milioane de persoane au părăsit Ucraina de la începutul invaziei rusești, la sfârșitul lunii februarie, potrivit celor mai recente date ale Înaltului Comisariat al Națiunilor Unite pentru Refugiați (UNHCR).
În plus față de cei 5.563.959 de refugiați înregistrați, cel puțin 7,7 milioane de persoane sunt strămutate în Ucraina, după ce s-au văzut obligate să își părăsească locuințele, potrivit ultimului raport al Organizației Internaționale pentru Migrație (OIM), citat de CNN.
Se așteaptă ca 8,3 milioane de refugiați să părăsească Ucraina, a transmis UNHCR.
UPDATE 1 Miniștrii Energiei din țările UE poartă luni discuții de urgență, în contextul în care blocul comunitar încearcă să găsească un răspuns unitar la cererea Moscovei, care a cerut cumpărătorilor să plătească gazul în ruble, în caz contrar riscând să le fie întreruptă furnizarea, scrie Reuters.
Săptămâna trecută, Rusia a întrerupt livrările de gaze către Bulgaria și Polonia, după ce acestea au refuzat să se conformeze cererii sale de a plăti efectiv în ruble.
Aceste țări au planificat deja să nu mai folosească gazul rusesc în acest an și spun că pot face față acestei opriri, dar situația a generat temeri că alte țări din UE, inclusiv Germania, o putere economică europeană dependentă de gaz, ar putea fi următoarele.
De asemenea, este amenințat frontul unit al UE împotriva Rusiei, pe fondul dezacordului cu privire la modul de acțiune potrivit.
Având în vedere că multe companii europene se confruntă cu termene de plată a gazelor la sfârșitul acestei luni, statele UE au o nevoie urgentă de a clarifica dacă societățile pot continua să cumpere fără a încălca sancțiunile UE împotriva Rusiei.
Moscova a declarat că cumpărătorii străini de gaz trebuie să depună euro sau dolari într-un cont la banca privată rusă Gazprombank, care îi va converti în ruble.
Comisia Europeană a transmis țărilor că respectarea schemei ruse ar putea încălca sancțiunile UE, sugerând totodată că țările ar putea efectua plăți conforme cu sancțiunile dacă declară plata completă după ce a fost efectuată în euro și înainte de a fi convertită în ruble.
După ce săptămâna trecută Bulgaria, Danemarca, Grecia, Polonia, Slovacia și alte țări au solicitat îndrumări mai clare, Bruxelles-ul elaborează orientări suplimentare.
În timp ce Bulgaria și Polonia au refuzat să se implice în schema Moscovei, Germania a reluat soluția Comisiei pentru a permite companiilor să plătească, iar Ungaria a declarat că cumpărătorii se pot implica în mecanismul rusesc.
Plățile în ruble pot contribui la protejarea economiei Rusiei de impactul sancțiunilor, în timp ce veniturile din combustibil pot contribui la finanțarea a ceea ce aceasta numește o operațiune militară specială.
Țările UE au plătit peste 45 de miliarde de euro (47,43 miliarde de dolari) Rusiei pentru gaz și petrol de când aceasta a invadat Ucraina, la 24 februarie, a constatat organizația de cercetare Centrul pentru Cercetare în domeniul Energiei și Aerului Curat.
Rusia furnizează 40% din gazele UE și 26% din importurile de petrol..
UE se îndreaptă spre o interdicție a importurilor de petrol rusesc până la sfârșitul anului, au declarat diplomații, după discuțiile dintre Comisie și țările UE din weekend, înainte de reuniunile din această săptămână.
Știrea inițială
Rusia nu caută să termine războiul din Ucraina la 9 mai, sărbătorită ca Ziua Victoriei, a spus ministrul său de externe, Serghei Lavrov, în timp ce analiştii estimează o posibilă încheiere a conflictului la acea dată, notează AFP.
„Militarii noştri nu îşi va ajusta artificial acţiunile la vreo dată anume, inclusiv la Ziua Victoriei”, a declarat Serghei Lavrov într-un interviu pentru televiziunea italiană Mediaset, difuzat duminică, referindu-se la această dată comemorând ziua de 9 mai 1945 şi capitularea naziştilor în faţa Aliaţilor, printre care Uniunea Sovietică.
„Ritmul operaţiunii din Ucraina depinde, în primul rând, de necesitatea de a minimiza posibilele riscuri pentru populaţia civilă şi militarii ruşi”, a adăugat el.
Rusia sărbătoreşte, de obicei, Ziua Victoriei cu mare fast, cu o uriaşă paradă militară prin centrul Moscovei şi un discurs al preşedintelui Vladimir Putin, salutând rolul principal al ţării în înfrângerea fascismului în Europa.
Dar celebrările din acest an vor fi plasate pe fundalul campaniei militare a Moscovei în Ucraina, pe care Putin a justificat-o spunând, printre altele, că fosta republică sovietică trebuie „denazificată” şi făcând alte aluzii la cel de-Al Doilea Război Mondial.
„Vom sărbători solemn ziua de 9 mai, aşa cum facem întotdeauna. Să ne amintim de cei care au căzut pentru eliberarea Rusiei şi altor republici ale fostei URSS, pentru eliberarea Europei de flagelul nazist”, a declarat Lavrov.
Mii de civili au fost ucişi în Ucraina şi milioane au fost strămutaţi în urma invaziei ruse care a început la 24 februarie.
Moscova a anunţat un bilanţ oficial de aproximativ o mie de morţi printre soldaţii săi. Ucraina susţine că pierderile Rusiei sunt mult mai mari, potrivit AFP.
Două explozii au avut loc, luni, la primele ore ale zilei de la Belgorod, regiunea de sud a Rusiei la granița cu Ucraina, a scris Vyacheslav Gladkov, guvernatorul regiunii într-o postare pe rețelele de socializare. „Nu au existat victime sau pagube”, a anunțat Gladkov.
Patru locuitori ai orașului Lîman din regiunea estică Donețk au fost uciși duminică în timpul unui bombardament rusesc, potrivit lui Pavlo Kyriyenko, șeful Administrației militare regionale din Donețk.
Lîman a fost bombardat frecvent în ultimele zile, în timp ce trupele rusești își intensifică ofensiva pentru a cuceri regiunile Donețk și Luhansk.
Armata ucraineană spune că rușii au adus trupe și artilerie noi în regiune. Patru persoane au murit duminică în timpul bombardamentelor, a anunțat Pavlo Kyriyenko.
Potrivit CNN, Kyriyenko a declarat că alte 11 persoane au fost rănite în ultimele bombardamente: șapte în Lîman, trei în Volodymirivka și una în Yarova. Preşedintele ucrainean, Volodimir Zelenski, a recunoscut recent că situaţia este „dificilă” în Donbas, un bazin minier din estul Ucrainei devenit obiectivul prioritar al trupelor ruse care au invadat Ucraina la 24 februarie.
