UPDATE 4 Preşedintele Franţei, Emmanuel Macron, i-a cerut omologului său rus, Vladimir Putin, să oprească „agresiunea devastatoare” asupra Ucrainei şi să permită exporturile de cereale din Ucraina, în contextul efectelor negative asupra securităţii alimentare mondiale.
„Preşedintele Republicii a discutat marţi prin telefon cu preşedintele Federaţiei Ruse, Vladimir Putin. Conversaţia intervine după discuţia telefonică pe care preşedintele Republicii a avut-o pe 30 aprilie cu Volodimir Zelenski, preşedintele Ucrainei. Preşedintele Republicii a evidenţiat din nou gravitatea extremă a consecinţelor războiului de agresiune purtat de Rusia contra Ucrainei. A exprimat profunda preocupare referitoare la Mariupol şi la situaţia din Donbas şi a cerut Rusiei să permită continuarea evacuărilor iniţiate acum câteva zile din uzina Azovstal, în coordonare cu actorii umanitari şi prin a le permite persoanelor evacuate opţiunea destinaţiei, în conformitate cu dreptul internaţional umanitar”, anunţă Preşedinţia Franţei, potrivit unui comunicat postat marţi seară pe site-ul propriu.
Emmanuel Macron „a exprimat disponibilitatea de a colabora cu organizaţiile internaţionale competente pentru a contribui la ridicarea blocadei ruse asupra exporturilor de produse alimentare ucrainene pe Marea Neagră, în contextul consecinţelor asupra securităţii alimentare mondiale”, precizează Palatul Élysée.
„Preşedintele Republicii a cerut Rusiei să fie la înălţimea responsabilităţilor de membru permanent al Consiliului de Securitate ONU şi să pună capăt acestei agresiuni devastatoare. A menţionat disponibilitatea de a facilita condiţiile pentru o soluţie negociată în sensul permiterii păcii şi respectării în totalitate a suveranităţii şi integrităţii teritoriale ale Ucrainei. Preşedintele Republicii a reiterat, în final, solicitarea unui armistiţiu”, subliniază Preşedinţia Franţei.
UPDATE 3 Trupele ruse au început să bombardeze marţi după-amiază combinatul siderurgic Azovstal, din oraşul Mariupol, port ucrainean la Marea Azov, după ce soldaţi ucraineni ar fi încălcat încetarea focului, a anunţat Ministerul Apărării rus, citat de agenţia de presă RIA, transmite Reuters.
„A fost declarată o încetare a focului, civilii au trebuit să fie evacuaţi din perimetrul Azovstal. Militari din regimentul Azov şi din armata ucraineană, care sunt staţionaţi la uzină, s-au folosit de asta. Ei au ieşit din subsol, au preluat poziţii de luptă pe teritoriul şi în clădirile uzinei”, a menţionat Vadim Astafiev, purtător de cuvânt al ministerului.
Astafiev a indicat că „acum unităţi ale armatei ruse şi ale Republicii Populare Doneţk, folosind artilerie şi aviaţie, încep să distrugă aceste poziţii de tragere”.
„Noi am bombardat întreaga noapte. Două femei au fost ucise şi acum este în desfăşurare un asalt al Azovstal”, a declarat la rândul său Sviatoslav Palamar, comandant adjunct al regimentului Azov, pentru site-ul de informaţii Ukrainska Pravda.
Palamar a lansat un apel către preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski pentru „o acţiune puternică întrucât situaţia este foarte dificilă”.
100 de civili au fost evacuaţi la finalul săptămânii trecute din combinatul Azovstal, ce se întinde pe o suprafaţă de aproximativ 1.000 de hectare.
Rusia îşi numeşte agresiunea asupra Ucrainei drept „operaţiune specială pentru denazificarea” ţării vecine şi pentru protejarea comunităţii rusofone din estul acesteia, acuzaţie considerată de Kiev şi Occident ca neîntemeiată.
UDPATE 2 Preşedintele Rusiei, Vladimir Putin, a emis, marţi, un decret care prevede sancţiuni împotriva statelor care au adoptat măsuri „inamicale” în contextul invaziei militare ruse în Ucraina, o referire la sancţiunile masive impuse de Occident.
Decretul prezidenţial este o ripostă la „acţiunile inamicale ale anumitor state şi organizaţii internaţionale”, a comunicat Preşedinţia Rusiei, conform agenţiei de presă Reuters şi postului de televiziune BBC News.
Acţiunea Kremlinului vizează „Statele Unite şi alte naţiuni şi organizaţii internaţionale care s-au alăturat” sancţiunilor contra Rusiei, potrivit agenţiei Interfax.
Decretul prevede interzicerea exporturilor de produse şi materii prime spre anumite state occidentale care au adoptat sancţiuni financiare împotriva Rusiei din cauza războiului din Ucraina.
De asemenea, în virtutea noului decret, companii ruse vor putea anula obligaţiile contractuale în relaţia cu aceste ţări.
Statele Unite, Uniunea Europeană şi Grupul G7 au aplicat sancţiuni financiare şi comerciale masive împotriva Rusiei din cauza invaziei militare din Ucraina.
UPDATE 1 Preşedintele ucrainean, Volodimir Zelenski, a condiţionat neutralitatea cerută ţării sale de către Rusia de eliberarea întregului teritoriu al Ucrainei, inclusiv a regiunii Donbas (est) şi a peninsulei Crimeea, anexată de Moscova în 2014, relatează EFE.
Într-un interviu difuzat luni seara de canalul de televiziune saudit Al Arabiya, Zelenski a afirmat că „ruşii insistă asupra neutralităţii, iar pentru noi cel mai important este eliberarea Donbasului şi a tuturor teritoriilor ocupate temporar, precum şi a peninsulei Crimeea, şi ea ocupată”.
Zelenski a acuzat din nou Rusia, care somează Ucraina să se angajeze să nu adere la NATO şi să rămână neutră, că încearcă să fărâmiţeze ţara sa pe calea referendumurilor în teritoriile ocupate cu privire la independenţa acestora, după modelul celui desfăşurat în Crimeea în 2014, când a anexat peninsula.
Pe lângă eliberarea întregii ţări, preşedintele ucrainean a insistat că, pentru a accepta neutralitatea cerută de Moscova, sunt necesare „garanţii de securitate pentru ca Ucraina să nu mai facă obiectul unor atacuri similare pe viitor, precum şi alte tipuri de arme în cazul unui război ca cel de acum”.
În orice caz, el a reiterat că orice decizie în acest sens va fi supusă „unui referendum la care va participa întregul popor”.
Referitor la mersul negocierilor cu Rusia, Zelenski a spus că „negociatorii ruşi nu au capacitatea de a lua decizii, iar ultimul cuvânt îl va avea mereu (preşedintele rus Vladimir) Putin”, motiv pentru care şi insistă asupra unui dialog direct cu şeful statului rus.
În privinţa suspendării exporturilor din Ucraina, o problemă ce îngrijorează mai multe ţări arabe, dependente în mare măsură de produsele de bază din această ţară europeană, cum ar fi grâul sau floarea soarelui, el a afirmat că asediul impus de navele de război ruseşti porturilor ucrainene „ar putea provoca o criză alimentară” mondială anul acesta.
Un băiat în vârstă de 14 ani a fost ucis în timpul atacului cu rachete lansat luni de armata rusă la Odesa, a afirmat președintele Volodimir Zelenski în discursul său nocturn, conform BBC.
O fată de 17 ani a suferit o rană provocată de schije în aceeași lovitură, a adăugat el.
„Ce se întâmplă? Pentru ce? Cu ce au amenințat acești copii statul rus?”, a întrebat Zelenski.
El a vorbit, de asemenea, despre distrugerea prin bombardament a unei săli de sport din regiunea Luhansk, care a rezistat la două războaie mondiale.
„După cum vedem, acest gimnaziu s-a dovedit a fi o amenințare teribilă pentru Rusia modernă”, a spus sarcastic președintele.
El a adăugat, de asemenea, că Danemarca a devenit a 29-a țară care și-a redeschis ambasada de la Kiev și că UE va adopta un nou pachet de sancțiuni împotriva Rusiei „în viitorul apropiat”.
El spune că ultimele sancțiuni ale UE vor „include măsuri clare pentru a bloca veniturile energetice ale Rusiei. Pentru ca statul terorist să nu primească un miliard de euro pe zi pentru combustibil”.
„Continuăm să facem totul pentru a ne salva oamenii din Mariupol”, a spus liderul ucrainean, după ce duminică aproximativ 100 de civili au părăsit orașul.
De asemenea, el notează că o evacuare din Mariupol este planificată pentru marți, persoanele evacuate urmând să se deplaseze pe un coridor umanitar către orașele ucrainene Berdyansk, Tokmak și Vasylivka.
Zelenski a adăugat că forțele armate ucrainene au respins mai multe atacuri ruse în sudul și estul țării, dar adaugă că „peste tot situația rămâne extrem de dificilă”.
Rusia intenţionează să organizeze referendumuri pentru anexarea regiunilor separatiste ucrainene Doneţk şi Lugansk, a acuzat luni seară Michael Carpenter, ambasadorul Statelor Unite la Organizaţia pentru Securitate şi Cooperare în Europa (OSCE).
„Există informaţii foarte credibile că Rusia intenţionează să organizeze referendumuri la jumătatea lunii mai pentru anexarea regiunilor proruse Doneţk şi Lugansk”, a afirmat Michael Carpenter, citat de cotidianul Le Figaro.
Rusia a recunoscut independenţa regiunilor separatiste ucrainene Doneţk şi Lugansk în februarie, cu puţin timp înaintea lansării invaziei militare în Ucraina.
„Potrivit celor mai recente informaţii, noi credem că Rusia va încerca să anexeze Republica populară Doneţk şi Republica populară Lugansk. Informaţiile arată că Rusia încearcă să creeze elemente pentru organizarea de referendumuri în acest sens la jumătatea lunii mai”, a subliniat Carpenter.
