UPDATE 4 Aproape 25 de milioane de tone de cereale sunt blocate în Ucraina și nu pot părăsi țara din cauza problemelor de infrastructură și a porturilor blocate de la Marea Neagră, inclusiv Mariupol, a declarat un oficial al agenției ONU pentru alimente, citat de Sky News.
Aceste blocaje sunt considerate un factor care stă la baza prețurilor ridicate la alimente, care au atins un nivel record în martie, în urma invaziei Rusiei în Ucraina, înainte de a se relaxa ușor în aprilie, a declarat Organizația pentru Alimentație și Agricultură (FAO).
Ucraina era al patrulea exportator mondial de porumb (mazăre) în sezonul 2020/2021 și al șaselea exportator de grâu, potrivit datelor Consiliului Internațional al Cerealelor.
„Este o situație aproape îngrozitoare cea pe care o vedem în acest moment în Ucraina, cu aproape 25 de milioane de tone de cereale care ar putea fi exportate, dar care nu pot părăsi țara pur și simplu din cauza lipsei de infrastructură, a blocării porturilor”, a declarat Josef Schmidhuber, director adjunct al FAO, într-o conferință de presă.
El a precizat că silozurile pline ar putea duce la o lipsă de depozitare în timpul următoarei recolte, care va fi în iulie și august.
„În ciuda războiului, condițiile de recoltă nu par atât de grave. Acest lucru ar putea însemna într-adevăr că nu există suficientă capacitate de depozitare în Ucraina, în special dacă nu se va deschide un coridor de grâu pentru exportul din Ucraina”, a spus el.
Un alt motiv de îngrijorare este reprezentat de rapoartele potrivit cărora unele depozite de cereale au fost distruse în luptele din Ucraina, a adăugat el, fără a da, însă, detalii.
Aceasta declarație vine după ce șefa Organizației Mondiale a Comerțului a declarat săptămâna aceasta că este „serios îngrijorată” de creșterea prețurilor la alimente.
„Ar ajuta cu adevărat lumea dacă am putea evacua aceste cereale (din Ucraina – n.r.)”, a declarat Ngozi Okonjo-Iweala.
„Există un risc serios ca prețurile alimentelor să crească și să ajungă la un nivel inaccesibil, ceea ce ar putea duce la mai multă foamete”.
UPDATE 3 Armata ucraineană consideră că în continuare este posibilă o debarcare a trupelor ruse pe coasta de nord-vest a Mării Negre în zona oraşului-port Odesa, relatează vineri DPA, Ukrainska Pravda şi Unian.
Potrivit unui comunicat al Comandamentului operativ ‘Sud’, drone de recunoaştere şi de atac ruseşti survolează din ce în ce mai frecvent această regiune.
În plus, marina rusă continuă să aibă o prezenţă puternică în largul coastelor aflate sub control ucrainean.
Localnicilor li s-a recomandat să stea departe de plaje şi alte zone interzise de pe litoral şi să nu se aventureze în larg cu ambarcaţiuni mici. De asemenea, populaţia este invitată să semnaleze activităţi suspecte dinspre mare.
Totodată, guvernul ucrainean a anunţat că Rusia planifică să captureze combinatul siderurgic asediat Azovstal din oraşul-port Mariupol până luni.
Oleksii Arestovici, unul dintre consilierii preşedintelui Volodimir Zelenski, spune că forţele ruse încearcă să captureze combinatul până în data de 9 mai, când Rusia va marca 77 de ani de la victoria împotriva nazismului în cel de-al Doilea Război Mondial.
„Cel mai frumos cadou pentru un conducător este capul adversarului său. Văd clar ambiţia de a cuceri Azovstal şi a-i raporta lui Putin ‘victoria’ pe 9 mai”, a declarat Arestovici pentru agenţia de presă Unian. „Ei îşi doresc asta foarte mult, dar să vedem dacă şi reuşesc”, a adăugat el.
Combatanţi ucraineni şi sute de civili se află în continuare în tunelurile imensului combinat metalurgic din Mariupol, conform unor surse ucrainene.
Moscova a preconizat pentru luni o mare paradă militară în Piaţa Roşie pentru a celebra victoria asupra nazismului în cel de-al Doilea Război Mondial, marcată tradiţional în Rusia la 9 mai.
UPDATE 2 Germania va livra Ucrainei șapte obuziere autopropulsate, pe lângă cele cinci astfel de sisteme de artilerie pe care guvernul olandez le-a promis deja, a anunțat vineri ministrul german al apărării, Christine Lambrecht, conform Reuters.
Germania a revenit săptămâna trecută asupra politicii sale de lungă durată de a nu trimite arme grele în zonele de război, în urma presiunilor din țară și din străinătate pentru a oferi ajutor Ucrainei.
Armele grele vor ieși din inventarele Bundeswehr și vor fi livrate imediat ce vor ieși de la întreținere în următoarele săptămâni, au declarat Lambrecht și generalul Eberhard Zorn reporterilor, în orașul slovac Sliac.
Antrenamentul primului grup de aproximativ 20 de soldați ucraineni pe Panzerhaubitze 2000 este așteptat să înceapă săptămâna viitoare în orașul german Idar-Oberstein, a declarat Zorn, adăugând că aceste trupe au experiență în operarea obuzierelor de fabricație sovietică.
Solicitările Ucrainei pentru arme grele s-au intensificat de când Moscova și-a îndreptat cea mai mare putere de foc asupra estului și sudului țării, după ce nu a reușit să cucerească capitala Kiev.
Berlinul va furniza, de asemenea, un prim pachet de muniție pentru obuzierele construite de compania germană de apărare KMW, a declarat Zorn, urmând ca achizițiile ulterioare de muniție să fie gestionate direct între Kiev și această companie.
Panzerhaubitze 2000 este una dintre cele mai puternice arme de artilerie din inventarul Bundeswehr și poate lovi ținte la o distanță de 40 de kilometri.
Săptămâna trecută, Berlinul a acceptat pentru prima dată să furnizeze Kievului arme grele, în acest caz tancuri de apărare antiaeriană Gepard, după ce criticii au acuzat Germania că trage de timp în ceea ce privește livrările de arme grele către Kiev.
Majoritatea armelor grele pe care țările NATO le-au trimis până acum Ucrainei sunt arme de fabricație sovietică aflate încă în stocurile statelor membre NATO din Europa de Est, însă Statele Unite și alți aliați au început să furnizeze Kievului obuziere occidentale.
Lambrecht se va întâlni mai târziu în cursul zilei cu omologul său olandez, Kajsa Ollongren, la Sliac, unde ambele țări au desfășurat sistemul de apărare aeriană Patriot de la invazia Rusiei în Ucraina.
UPDATE 1 O a treia operațiune de evacuare a civililor din Mariupol urmează să aibă loc vineri, potrivit ONU, în timp ce au fost raportate noi lupte pentru controlul oțelăriei unde rezistă ultimii apărători ucraineni, scrie BBC.
De asemenea, se crede că aproximativ 200 de civili se ascund în buncărele din uzină.
Șeful ONU, Antonio Guterres, a declarat că trebuie făcut totul pentru „a scoate oamenii din acel iad”.
Vladimir Putin, președintele Rusiei, a declarat că forțele sale sunt pregătite să le ofere civililor o trecere sigură, dar luptătorii trebuie să se predea.
Președintele rus a declarat deja victoria la Mariupol, ordonând forțelor sale să sigileze vastul sit industrial – care a fost proiectat în timpul Războiului Rece pentru a servi drept buncăr nuclear și are o rețea de tuneluri adânc sub pământ – în loc să încerce să preia controlul asupra lui.
Forțele ucrainene rămase în interiorul oțelăriei – luptători din regimentul Azov, unii pușcași marini, polițiști de frontieră și poliție – spun că atacurile rusești continuă.
În discursul său de peste noapte, președintele ucrainean Zelenski a declarat, de asemenea, că bombardamentele rusești și încercările de a prelua controlul asupra oțelăriei continuă.
„Imaginați-vă acest iad.
Și mai sunt și copii! Mai mult de două luni de bombardamente constante, moarte în permanență în apropiere”, a spus el.
Regimentul Azov a publicat imagini filmate cu drona care arată explozii la oțelărie, dar data filmării nu a putut fi verificată. Anterior, joi, Sviatoslav Palamar, un comandant al regimentului Azov, a declarat că apărătorii ucraineni duc „lupte dificile și sângeroase” cu trupele ruse care au reușit să pătrundă într-o parte a complexului.
Dar Kremlinul a negat că forțele sale ar fi încercat să ia cu asalt uzina și a insistat că un coridor umanitar a fost deschis ca parte a unui armistițiu de trei zile care a început joi.
Guterres a declarat că o a treia operațiune de evacuare a civililor din oraș este în curs de desfășurare și va ajunge în oraș vineri. Vicepremierul ucrainean Iryna Vereshchuk a declarat pe rețelele de socializare că acest lucru se va întâmpla în jurul prânzului.
Duminică, un prim grup de civili a fost evacuat din uzină. Imaginile au arătat în principal femei și copii care erau ajutați să treacă peste mormane de moloz și urcându-se într-un autobuz fără geamuri.
Știrea inițială
Preşedintele SUA, Joseph Biden, şi cancelarul german, Olaf Scholz, au reafirmat, joi seară, într-o conversaţie telefonică, susţinerea pentru Ucraina şi au stabilit să continue acţiunile pentru a trage la răspundere Rusia din cauza invaziei militare.
„Preşedintele Joseph R. Biden, a vorbit astăzi cu Olaf Scholz, cancelarul Germaniei. Liderii au evidenţiat angajamentul de a continua să tragă la răspundere Rusia pentru acţiunile brutale din Ucraina şi au analizat eforturile aflate în curs de a furniza asistenţă în materie de securitate Guvernului Ucrainei şi asistenţă umanitară milioanelor de ucraineni afectaţi de violenţe”, a anunţat joi seară Casa Albă, potrivit unui comunicat postat pe site-ul propriu.
„Preşedintele SUA a salutat furnizarea de către Germania a asistenţei în materie de securitate şi angajamentul recent de a oferi ajutor umanitar suplimentar, precum şi parteneriatul bilateral strâns pe parcursul crizei”, subliniază Casa Albă.
La rândul său, Guvernul Germaniei a transmis, într-un comunicat oficial, că Olaf Scholz şi Joseph Biden „au discutat despre conflictul militar şi despre modalităţile de ajutare a Ucrainei”.
ONU şi mai multe ţări au lansat joi un apel la încetarea războiului Rusiei în Ucraina, cu puţine menţiuni despre relansarea negocierilor de pace aparent la punct mort, notează AFP.
„Invazia Ucrainei de către Rusia este o încălcare a integrităţii sale teritoriale şi a Cartei Naţiunilor Unite”, a repetat secretarul general al Organizaţiei, Antonio Guterres, în cursul unei reuniuni a Consiliului de Securitate organizată de Washington. „Aceasta trebuie să înceteze pentru binele poporului ucrainean, al poporului rus şi al întregii lumi”, a adăugat el.
Majoritatea membrilor Consiliului de Securitate, printre care China, Statele Unite, Irlanda, Franţa sau Mexic, au reclamat „încetarea războiului” care, a deplâns Albania, pare că nu trebuie să se oprească.
„Numai dialogul şi negocierea vor pune capăt luptelor”, a rezumat ambasadorul chinez Zhang Jun, criticând trimiterea de arme în Ucraina, în timp ce omologul său kenyan, Martin Kimani, a cerut o „mediere” a lui Antonio Guterres.
„Ar trebui profitat de orice ocazie pentru a ajunge la pace”, a declarat ambasadorul ucrainean Serghei Kisliţa.
Potrivit unor diplomaţi, Norvegia şi Mexicul, membri nepermanenţi, au supus un text partenerilor lor, exprimând „un sprijin puternic pentru oferta de bune oficii a secretarului general în căutarea unei soluţii paşnice”.
Adoptarea acestei declaraţii – care ar fi prima manifestare de unitate a Consiliului de la invazia din 24 februarie – rămâne incertă. „Avem timp”, a declarat pentru AFP ambasadorul adjunct al Rusiei, Dmitri Polianski, întrebat dacă Moscova ar putea să o aprobe.
