UPDATE 4 Rusia afirmă că a distrus arme furnizate de SUA într-o gară din orașul Soledar, Ucraina. În plus, apărarea aeriană rusă ar fi doborât un avion de război ucrainean Su-25.
Ministerul rus al Apărării a declarat, duminică, că rachetele sale de înaltă precizie au distrus arme și echipamente militare furnizate forțelor ucrainene de Statele Unite și de țări occidentale nespecificate, într-o gară din apropierea orașului Soledar, anunță Reuters.
De asemenea, ministerul a spus că a distrus 6 depozite care depozitau rachete și arme de artilerie în regiunile Luhansk, Donețk și Harkov.
În plus, apărarea sa aeriană ar fi doborât un avion de război ucrainean Su-25.
UPDATE 3 Guvernele statelor membre ale UE s-au apropiat duminică de un acord privind sancțiuni dure împotriva Rusiei, care includ embargoul asupra petrolului rusesc, dar au programat mai multe discuții pentru luni. Guvernele au programat mai multe discuții pentru luni în așa fel încât să stabilească felul în care se vor asigura că țările cele mai dependente de energia rusă pot face față, anunță Reuters.
Ambasadorii celor 27 de state membre ale UE s-au întâlnit zilnic pentru a discuta detaliile celui de-al 6-lea pachet de sancțiuni care vizează Moscova din cauza invaziei în Ucraina.
„Consiliul este unitar în ceea ce privește necesitatea de a adopta un al șaselea pachet de sancțiuni”, a declarat președinția franceză a UE și Comisia într-un comunicat: „s-au făcut progrese foarte semnificative în ceea ce privește majoritatea măsurilor”.
Punctul de blocaj este modul în care se poate asigura aprovizionarea cu petrol a Ungariei, Slovaciei și Republicii Cehe, țări fără ieșire la mare, care depind în mare măsură de țițeiul rusesc livrat prin conducte din epoca sovietică și care se confruntă cu o provocare pentru a asigura surse alternative.
„Mai avem încă de lucru pentru a finaliza, într-un spirit de solidaritate, garanțiile care sunt necesare pentru condițiile de aprovizionare cu petrol a statelor membre care se află în prezent într-o situație deosebită în ceea ce privește aprovizionarea prin conducte din Rusia”, se arată în declarația comună.
Pentru a obține sprijinul tuturor membrilor UE, Comisia a propus vineri modificări la embargoul planificat asupra petrolului rusesc, pentru a acorda celor trei țări mai mult timp să își schimbe sursele de aprovizionare cu energie, au declarat surse din UE.
Conform planului inițial, toate țările UE ar fi încetat să mai cumpere țiței rusesc în termen de șase luni, iar produsele rafinate rusești până la sfârșitul anului.
Propunerea modificată ar oferi Ungariei, Slovaciei și Cehiei ajutor să își modernizeze rafinăriile pentru a procesa petrolul din alte părți și ar continua să cumpere petrol rusesc până în 2024.
De asemenea, ar urma să existe o tranziție de trei luni înainte de interzicerea serviciilor de transport maritim din UE de a transporta petrol rusesc, în loc de o lună, așa cum s-a propus inițial, pentru a răspunde preocupărilor exprimate de Grecia, Malta și Cipru cu privire la companiile lor de transport maritim, a adăugat una dintre surse.
UPDATE 2 Institute for the Study of War apreciază că este posibil ca forțele ucrainene din regiunea Harkov să avanseze spre granița cu Rusia în următoarele zile sau săptămâni, scrie The Guardian.
Potrivit unui raport recent al think tank-ului american, contraofensiva ucraineană la nord-est de Harkov înregistrează progrese semnificative. Raportul, redactat de Mason Clark, Karolina Hird și Kateryna Stepanenko, își precizează „principalele concluzii”:
Forțele ruse au distrus mai multe poduri pentru a încetini forțele ucrainene și este posibil să efectueze o retragere limitată la nord-est de orașul Harkov în fața contraofensivei ucrainene de succes. Forțele ucrainene fac progrese semnificative în jurul orașului Harkov și probabil că vor avansa spre granița cu Rusia în zilele următoare.
Forțele ucrainene au continuat să respingă avansurile rusești spre Barvinvoke, iar forțele rusești au abandonat probabil eforturile de a se deplasa direct spre sud-est, spre Slovyansk. ISW nu poate confirma în acest moment afirmațiile privind o contraofensivă ucraineană spre Izyum.
Forțele ruse au afirmat că au capturat Popasna la 7 mai, dar rămân în mare parte blocate în estul Ucrainei.
Guvernul ucrainean a confirmat că ultimii civili rămași blocați în uzina Azovstal au fost evacuați la 7 mai, dar pare puțin probabil ca apărătorii ucraineni rămași să se predea. Probabil că ISW nu va putea raporta nicio schimbare în controlul zonei până când forțele rusești nu vor captura uzina în ansamblu, din cauza mediului informațional precar din Mariupol.
După toate indiciile, forțele ruse vor anunța crearea unei Republici Populare Herson sau, eventual, vor anexa cu forța regiunea Herson în următoarele săptămâni pentru a-și cimenta administrația de ocupație și pentru a încerca să smulgă definitiv aceste teritorii din Ucraina.
Forțele ruse au continuat să vizeze Odesa cu lovituri de rachete de croazieră și să desfășoare atacuri sub pavilion fals în Transnistria în ultimele zile.
UPDATE 1 Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a declarat că Alianţa Nord-Atlantică „nu a observat nicio schimbare” în strategia nucleară a Moscovei, însă a avertizat că trebuie să ne pregătim pentru „şi mai multe distrugeri masive” comise de Rusia în războiul din Ucraina şi a pledat pentru „intensificarea” livrărilor de arme către Kiev, transmite duminică EFE.
„Trebuie să ne pregătim pentru ofensiva rusă, pentru o şi mai mare brutalitate, mai multă suferinţă şi chiar o mai mare distrugere masivă a infrastructurii critice şi a zonelor rezidenţiale”, a apreciat Stoltenberg într-un interviu publicat duminică de cotidianul belgian Le Soir.
Chiar şi aşa, a continuat Stoltenberg, „de la începerea războiului din Ucraina, la 24 februarie, NATO nu a văzut nicio schimbare în strategia nucleară a Rusiei”, în pofida ameninţărilor proferate de preşedintele rus Vladimir Putin de a folosi arme de acest tip.
„Este de datoria noastră să reducem acest risc.
NATO este alianţa cea mai puternică din lume. Iar mesajul nostru este clar: după folosirea armelor nucleare, vor exista doar învinşi în toate taberele”, a avertizat fostul premier norvegian, care a atras atenţia că, „din nefericire”, acest război „ar putea dura luni sau chiar ani”.
Pentru „a respinge invazia rusă în mod sustenabil şi de succes”, Kievul trebuie „să treacă la arme occidentale moderne”, a spus el. „Ucraina are nevoie urgent de armament greu. Occidentul trebuie să-şi intensifice livrările, să facă mai mult şi să se pregătească pentru un angajament pe termen lung. Trebuie să ne asigurăm că Ucraina se poate apăra. Curajul şi vitejia militarilor ucraineni nu vor fi de ajuns. Este nevoie şi de un sprijin militar susţinut din partea Occidentului”, a pledat Stoltenberg.
„Putin a început războiul pentru că voia mai puţin NATO la frontierele sale. A obţinut exact contrariul, adică mai mult NATO la frontierele sale, mai multă prezenţă a Alianţei pe flancul estic şi, posibil, doi noi membri (Suedia şi Finlanda) ai NATO”, a explicat el, adăugând că, dacă cele două ţări decid în cele din urmă să se alăture Alianţei Nord-Atlantice, ele „vor putea să se integreze rapid”.
Stoltenberg se aşteaptă ca la summitul din Madrid al alianţei, de la sfârşitul lunii iunie, liderii ţărilor NATO „să accepte să-şi consolideze capacităţile de apărare şi descurajare”, dat fiind că „ne confruntăm cu cea mai mare provocare de securitate a acestei generaţii”, nu doar din cauza Rusiei, ci şi din cauza terorismului, a atacurilor cibernetice şi a implicaţiilor ascensiunii Chinei asupra politicii de securitate.
„Aliaţii NATO au fost cândva inamici, dar am reuşit să construim instituţii precum NATO şi Uniunea Europeană pe ruinele celui de-al doilea Război Mondial pentru a evita războiul”, a amintit Stoltenberg.
Știre inițială
Doi oameni au fost ucişi în urma bombardării de către ruşi a unei şcoli din satul ucrainean Bilogorivka, dar există temerea că circa 60 de persoane prinse sub dărâmături şi-ar fi pierdut la rândul lor viaţa, a declarat duminică guvernatorul regiunii Lugansk (est), Serhii Gaidai, transmite Reuters.
Gaidai a declarat că forţele ruse au lansat un atac aerian sâmbătă după-amiază asupra şcolii în care se adăposteau circa 90 de persoane, provocând un incendiu care a cuprins clădirea. Treizeci de oameni au fost salvaţi.
„Incendiul a fost stins după aproape patru ore, apoi molozul a fost îndepărtat şi, din nefericire, cadavrele a două persoane au fost găsite. Probabil că toţi cei 60 de oameni aflaţi încă sub dărâmături au murit”, a scris Gaidai pe canalul său de Telegram.
Separat, Gaidai a declarat că, potrivit informaţiilor preliminare, bombardarea satului Şîpilovo a distrus o casă, iar 11 oameni au rămas prinşi sub dărâmături.
Reuters notează că nu a putut verifica imediat aceste informaţii, iar dinspre partea rusă nu există un răspuns.
La Mariupol se fac eforturi pentru a evacua „toți eroii care apără” orașul, a declarat președintele Ucrainei Volodimir Zelenski în discursul său din această noapte.
„Acest lucru este extrem de dificil. Dar este important. Sunt sigur că toată lumea înțelege cauza principală a acestei complicații, precum și unde se află cauza. Dar nu ne pierdem speranța. Nu ne oprim. În fiecare zi căutăm o opțiune diplomatică care poate funcționa. Mâine, echipa noastră pregătește continuarea activității coridoarelor umanitare pentru toți locuitorii din Mariupol și din așezările din jur”, a spus președintele.
Vorbind despre atacul rusesc asupra Muzeului Hryhorii Skovoroda din regiunea Harkov, Zelenski a spus: „O rachetă. Pentru a distruge muzeul. Muzeul filosofului și poetului care a trăit în secolul al XVIII-lea, care i-a învățat pe oameni ce este o atitudine creștină față de viață și cum o persoană se poate cunoaște pe sine. Ei bine, se pare că acesta este un pericol teribil pentru Rusia modernă – muzeele, atitudinea creștină față de viață și cunoașterea de sine a oamenilor.”
Zelenski a adăugat că armata rusă a distrus sau deteriorat aproape 200 de situri de patrimoniu cultural.
El a menționat, de asemenea, atacul cu rachete asupra orașului Odesa, spunând că a vizat „un oraș în care aproape fiecare stradă are ceva memorabil, ceva istoric”. „Dar pentru armata rusă, nu contează. Ei doar ar ucide și ar distruge. Odesa? Regiunea Harkov? Donbas? Lor nu le pasă”.
Ministerul rus al Apărării a afirmat că forțele sale din zona Insulei Șerpilor, în largul coastelor Ucrainei, au doborât mai multe avioane și drone ucrainene, conform CNN.
Într-un briefing la Moscova, purtătorul de cuvânt al Ministerului Apărării, generalul-maior Igor Konașenkov, a declarat că un bombardier ucrainean Su-24, un avion de luptă Su-27, trei elicoptere Mi-8 cu o unitate de intervenție și două drone de atac de fabricație turcească au fost doborâte.
„O barcă de asalt amfibie ucraineană Stanislav a fost, de asemenea, distrusă”, a spus el.
Ministerul a postat o înregistrare video care pretinde că arată cum apărarea aeriană rusă de pe Insula Șerpilor doboară o dronă.
Anterior, armata ucraineană a raportat, de asemenea, lupte în jurul Insulei Șarpelui, dar nu a comentat cu privire la eventuale pierderi. Ea a publicat imagini filmate cu drone care, potrivit acesteia, arată că forțele sale au distrus o ambarcațiune rusă de debarcare pe insulă. Ea a spus că două sisteme de rachete antiaeriene au fost, de asemenea, lovite.
Insula Șarpelui este locul unde, la începutul războiului, soldații ucraineni au reacționat sfidător la avertismentele atacatorilor ruși.
