UPDATE 3 Rusia a avertizat joi Finlanda cu măsuri de răspuns, inclusiv tehnico-militare, în urma deciziei istorice a liderilor acestei ţări de a susţine aderarea ei la NATO, care, conform Moscovei, pune în pericol stabilitatea şi securitatea în nordul Europei, relatează agenţia EFE.
„Rusia se va vedea obligată să adopte măsuri de răspuns atât tehnico-militare, cât şi de altă natură pentru a contracara ameninţările care au apărut pentru securitatea sa naţională”, menţionează MAE rus într-un comunicat.
„Obiectivul NATO este clar: continuarea extinderii sale către frontierele Rusiei, crearea unui nou flanc de ameninţare militară pentru ţara noastră”, consideră Moscova, care deplânge că nici promisiunile Rusiei asupra lipsei „oricărei intenţii ostile”, nici îndelungata istorie de relaţii de bună vecinătate şi cooperare „nu au convins Helsinki asupra avantajelor menţinerii politicii de nealiniere”.
Ministerul de Externe rus mai susţine că, prin aderarea la NATO şi renunţarea la statutul de ţară nealiniată, Finlanda ar încălca Acordul de Pace de la Paris din 1947 şi Acordul ruso-finlandez din anul 1992.
„La Helsinki ar trebui să se ţină cont de responsabilitatea şi consecinţele unui asemenea pas. Intrarea Finlandei în NATO va dăuna grav relaţiilor bilaterale şi menţinerii stabilităţii şi securităţii în regiunea de nord a Europei”, indică MAE rus.
Preşedintele finlandez, Saulii Niinisto, şi şefa guvernului de la Helsinki, Sanna Marin, s-au pronunţat joi în favoarea aderării la NATO „fără întârziere”. „Sperăm că paşii la nivel naţional încă necesari pentru a lua această decizie vor fi întreprinşi rapid în zilele următoare”, au precizat cei doi responsabili.
UPDATE 2 Aderarea Finlandei la NATO va fi o „ameninţare evidentă” pentru Rusia, a avertizat joi Administraţia Vladimir Putin, după anunţul liderilor de la Helsinki privind intenţia de a cere admiterea ţării în Alianţa Nord-Atlantică.
Admiterea Finlandei în NATO ar fi „o ameninţare evidentă” pentru Rusia, a afirmat Dmitri Peskov, purtătorul de cuvânt al Preşedinţiei de la Moscova, citat de publicaţia germană Stern. Peskov a atras atenţia că Rusia pregăteşte acţiuni de retorsiune în contextul eventualei admiteri a Finlandei şi Suediei în NATO.
Admiterea Finlandei în NATO „nu va face mai sigur continentul nostru şi nici lumea”, a subliniat Dmitri Peskov.
Președintele Finlandei, Sauli Niinistö, și prim-ministrul Sanna Marin au anunţat joi dimineaţă că intenţionează să depună o solicitare formală pentru aderarea la NATO.
Marea Britanie va apăra Finlanda şi Suedia în cazul unui atac al Rusiei, a declarat miercuri seară, la Helsinki, premierul Boris Johnson, notând că războiul din Ucraina a creat o nouă realitate geopolitică, încheind perioada post-Războiul Rece. „În situaţia unui dezastru sau a unui atac, ne vom ajuta reciproc, inclusiv prin asistenţă militară. Caracterul asistenţei va depinde de solicitarea formulată de cealaltă parte”, a declarat Boris Johnson, citat de BBC News, cu ocazia întâlnirii cu preşedintele Finlandei, Sauli Niinistö. Anterior, Boris Johnson anunţase un parteneriat similar în materie de securitate cu Suedia.
„Invazia rusă în Ucraina marchează sfârşitul perioadei post-Războiul Rece. Realitatea noastră a fost reconfigurată, la fel şi viitorul nostru”, a argumentat Boris Johnson.
Finlanda şi Suedia au început să analizeze posibilităţi de a deveni membre NATO în contextul intervenţiei militare ruse în Ucraina.
Administraţia Vladimir Putin a avertizat că eventuala admitere a Suediei şi Finlandei în NATO va atrage consecinţe în materie de securitate. „NATO nu este tipul de alianţă care garantează pace şi stabilitate, iar extinderea nu va aduce securitate pe continentul european. Alianţa Nord-Atlantică rămâne un instrument conceput pentru confruntare”, a declarat recent Dmitri Peskov, purtătorul de cuvânt al Preşedinţiei Rusiei, citat de BBC News. Kremlinul a atras atenţia că Rusia va trebui să „reechilibreze situaţia” dacă Suedia şi Finlanda devin membre NATO.
UPDATE Forţele ruse şi-au înteţit atacurile în estul Ucrainei şi aparent ar fi înregistrat câteva cuceriri teritoriale în regiunea Donbas, potrivit armatei ucrainene, informează joi dpa.
Regiunea estică Donbas este principala ţintă a forţelor militare ruse, de când acestea au invadat Ucraina, pe 24 februarie.
Protejarea republicilor separatiste proruse din estul Ucrainei a fost motivul oficial formulat de Kremlin pentru declanşarea „operaţiunii militare speciale”.
Cu câteva zile înainte să înceapă războiul, preşedintele rus Vladimir Putin a recunoscut aceste republici ca fiind independente, provocând furia Kievului şi critici ferme din partea comunităţii internaţionale.
„Duşmanul îşi continuă atacurile pe frontul de est, cu scopul de a-şi impune controlul total asupra regiunilor Doneţk, Lugansk şi Herson şi a menţine coridorul terestru spre Peninsula Crimeea ocupată temporar”, a informat joi Statul Major al armatei ucrainene, în raportul său asupra situaţiei.
Potrivit raportului, atacurile ruse din Donbas s-au concentrat asupra oraşelor Severodoneţk, Liman, Bahmut, Avdiivka şi Kurahove, precum şi asupra Rubijne, care era deja ocupat în mare parte de forţele ruse.
„În zona din jurul Severodoneţkului, inamicul întreprinde atacuri asupra localităţilor Kudriaşka şi Severodoneţk şi are parţial succes”, a recunoscut conducerea militară a Ucrainei.
În speranţa de a avansa în orăşelul Liman, trupele ruse au încercat să instaleze poduri din pontoane de-a lungul râului Doneţ (Siverskîi Doneţ). Miercuri seara, Statul Major al armatei ucrainene a informat că aceste pontoane au fost distruse.
Între timp, Moscova îşi întăreşte trupele pe linia frontului din jurul oraşului Sloviansk, una dintre cele mai importante ţinte ale ofensivei ruse în Donbas. Potrivit raportului, circa 300 de vehicule militare ruse suplimentare au fost desfăşurate în zonă înaintea unor noi atacuri.
Potrivit raportului, au avut loc puţine schimbări în ceea ce priveşte situaţia pe teren în oraşul-port Mariupol, unde mai sunt combatanţi ucraineni baricadaţi în combinatul siderurgic Azovstal.
De asemenea, tiruri de artilerie au fost raportate în regiunea Zaporojie şi în jurul oraşelor Nikolaev (Mikolaiv) şi Krivoi Rog, în sudul Ucrainei.
Ucraina a oferit Rusiei eliberarea unor prizonieri de război ruși în schimbul evacuării soldaților ucraineni răniți din oțelăria Azovstal din Mariupol, asediată, a declarat miercuri vicepremierul ucrainean Iryna Vereshchuk, conform CNN.
Într-o postare pe Facebook, Vereshchuk a declarat că nu există încă un acord și că sunt în curs de desfășurare negocieri cu privire la această propunere.
„Deocamdată, este imposibil să ridicăm blocada de la Azovstal prin mijloace militare. Apărătorii Azovstalului nu se vor preda. Este demn de respect. Rușii nu vor să audă de extracție. Aceasta este o realitate, dar, venind din partea rușilor, nu este surprinzător”, a scris ea.
Ea a spus că guvernul lucrează la diferite opțiuni pentru a scoate soldații ucraineni din Azovstal, dar că niciuna dintre opțiuni nu este „ideală”.
„Nu căutăm o opțiune ideală, ci una funcțională”, a declarat Vereshchuk.
Preşedintele Volodimir Zelenski afirmă că se înregistrează progrese în eforturile Ucrainei de a-şi asigura garanţii de securitate internaţională.
„Negociem cu principalele naţiuni ale lumii pentru a oferi Ucrainei încredere în securitate pentru deceniile următoare”, a comunicat miercuri seară preşedintele Zelenski în discursul său video zilnic. Garanţiile de securitate internaţională s-au numărat printre subiectele discutate la reuniunea G7 de duminică la care Ucraina a participat pentru prima dată.
„Este prima dată în istoria statului nostru când este posibil să se stabilească astfel de garanţii. Nu ceva într-un memorandum, nu vreo dorinţă declarativă pentru un anumit curs, ci garanţii specifice”, a spus preşedintele ucrainean.
Acestea ar fi „nu numai semnificative din punct de vedere juridic, ci şi enunţate astfel încât să fie clar: ce anume, cine exact şi cum exact ne garantează”, a adăugat Volodimir Zelenski.
Una din cererile Rusiei pentru a pune capăt ostilităţilor armate este un angajament clar al Ucrainei faţă de neutralitatea sa politică, pentru care Kievul caută garanţii puternice de securitate internaţională.
Conducerea militară rusă a cerut organizaţiilor internaţionale de asistenţă umanitară să evacueze oraşele din estul Ucrainei.
„Având în vedere situaţia umanitară catastrofală ce se profilează pentru majoritatea civililor din Kramatorsk şi Sloviansk, solicităm comunităţii internaţionale, ONU, OSCE şi Comitetului Internaţional al Crucii Roşii să adopte imediat toate măsurile pentru evacuarea rapidă şi în siguranţă a civililor din aceste oraşe aflate sub controlul iniţiat de forţele armate ucrainene”, a declarat miercuri seară generalul colonel Mihail Mizinţev din partea ministerului rus al apărării, citat de agenţia Interfax.
Mizinţev a susţinut că trupele ucrainene stabilite în Kramatorsk şi Sloviansk folosesc ca scuturi umane propria populaţie civilă.
Oficialul militar rus a mai declarat că în cele două oraşe mai locuiesc în prezent aproximativ 90.000 de civili. Aceste oraşe sunt considerate pietrele de temelie ale liniilor defensive ucrainene din estul ţării.
