UPDATE 3 Președintele Finlandei, Sauli Niinisto, a declarat astăzi, într-o conferință de presă, faptul că țara va solicita aderarea la NATO.
EL a afirmat că acest lucru va „maximiza” securitatea țării sale.
Premierul finlandez, Sanna Marin, a declarat că speră că parlamentul va aproba decizia de a solicita aderarea la organizație. Luând cuvântul după anunțul privind aderarea la NATO, premierul finlandez a declarat că această mișcare a fost necesară în urma invaziei Rusiei în Ucraina.
Răspunzând la o întrebare din partea Sky News, Sanna Marin a declarat: „Când ne uităm la Rusia, vedem o Rusie foarte diferită de cea pe care o vedeam acum câteva luni. Totul s-a schimbat când Rusia a atacat Ucraina și, personal, cred că nu mai putem avea încredere că va exista un viitor pașnic alături de Rusia. De aceea luăm decizia de a adera la NATO. Este un act de pace”.
Ea a adăugat: „Am avut războaie cu Rusia și nu ne dorim un astfel de viitor pentru noi sau pentru copiii noștri”.
UPDATE 2 Rusia a lansat bombe cu fosfor asupra combinatului siderurgic Azovstal din oraşul Mariupol, au anunţat duminică surse ucrainene, după victoria Ucrainei la Eurovision, informează dpa.
„Iadul a venit pe pământ. La Azovstal”, a scris Petro Andriuşcenko, deputat în consiliul oraşului Mariupol, pe Telegram. El a postat o înregistrare video cu atacul, în care se poate vedea şi un foc de artilerie, însă înregistrarea nu a putut fi verificată din sursă independentă.
Bombele cu fosfor sunt bombe incendiare, care se aprind la contactul cu oxigenul şi provoacă pagube devastatoare. Utilizarea lor este interzisă de către legislaţia internaţională în zonele populate.
Peter Andriuschenko, adviser to the mayor of #Mariupol, published a video which seems to show the use of phosphorus bombs in #Azovstal. pic.twitter.com/bArzI5sQBd
— NEXTA (@nexta_tv) May 15, 2022
Andreuşcenko a mai postat imagini cu inscripţii de pe bombe şi care ar arăta că ele au fost lansate ca răspuns la câştigarea Eurovisionului de către Ucraina, concurs care s-a desfăşurat la Torino, în Italia.
Sursa imaginilor este neclară, însă pe ceea ce se presupune că sunt bombe se poate citi în rusă „Kalush, cum ai cerut! Pentru Azovstal” şi în engleză „Ajută Mariupol – Ajută Azovstal acum”, datat 14 mai.
Inscripţiile ar fi o referire la afirmaţiile solistului Orchestrei Kalush, care a lansat un apel de pe scena de la Torino, după ce a câştigat concursul.
Rusia a fost exclusă de la concursul Eurovision din cauza războiului declanşat asupra Ucrainei.
Potrivit vicepremierului ucrainean Irina Vereşciuk, în interiorul combinatului Azovstal mai sunt circa 1.000 de combatanţi, dintre care jumătate sunt răniţi, în timp ce surse ruseşti vorbesc despre circa 2.500 de combatanţi ucraineni şi mercenari străini. Ucraina a propus eliberarea unor prizonieri de război ruşi în schimbul răniţilor de la Azovstal.
Între timp, partidele care sprijină războiul Rusiei urmează să fie interzise în curând în Ucraina, după ce preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a semnat o lege în acest sens votată la începutul lunii mai în parlament, potrivit site-ului web al Parlamentului Ucrainei.
Scoaterea în afara legii vizează partidele care justifică sau neagă invazia rusă asupra Ucrainei, care a început în februarie.
Autorităţile ucrainene au blocat în martie activitatea a peste zece partide care se presupunea că aveau legături cu Rusia.
Noua lege urmează să intre în vigoare la o zi după publicarea sa oficială.
UPDATE Ofensiva Rusiei în regiunea Donbas din estul Ucrainei „şi-a pierdut avântul şi este mult întârziată”, a afirmat duminică dimineaţa serviciul de informaţii militare al Regatului Unit, transmite Reuters.
„În condiţiile actuale, este puţin probabil ca Rusia să-şi accelereze semnificativ ritmul de avansare în următoarele 30 de zile”, a adăugat serviciul de informaţii al armatei britanice în buletinul său regulat asupra situaţiei din Ucraina publicat pe Twitter.
Armata rusă, ce are angajate în Ucraina mai puţin de 100 de grupuri tactice la nivel de batalion (fiecare unitate de acest fel având, conform diferitelor surse, între 700 şi 1000 de militari), îşi suplimentează forţele pentru a încerca să ocupe complet provinciile Doneţk şi Lugansk.
În acest timp trupele ucrainene încearcă să le respingă pe cele ruse, să izoleze unităţile acestora şi să perturbe cu atacuri de artilerie ruta de aprovizionare a armatei ruse.
De asemenea, frontierele naturale create de râul Doneţ complică operaţiunile ambelor tabere. Acest râu şerpuit formează mlaştini şi câmpuri inundate. Ruşii au încercat fără succes şi cu preţul unor pierderi grele să amplaseze mai multe pontoane pentru a traversa râul în vederea încercuirii trupelor ucrainene. Imagini din satelit arată cel puţin trei astfel de pontoane distruse săptămâna aceasta de trupele ucrainene şi de asemenea tancuri şi alte vehicule militare ruse distruse acolo.
Având în vedere situaţia de pe teren, puţini se aşteaptă la vreun progres spectaculos a vreuneia dintre tabere în lunile următoare şi un război de uzură pare mai probabil.
Războiul din Ucraina va ajunge la un „punct de cotitură” în luna august, iar Rusia va fi învinsă „înainte de sfârşitul anului”, a prezis şeful serviciilor de informaţii militare ucrainene, asigurând că armata va reuşi să recucerească întregul teritoriu, relatează AFP.
Victoria nu va fi „uşoară”, dar „se va întâmpla”, a declarat Kiril Budanov într-un interviu acordat postului britanic Sky News publicat vineri seară, în care a apărut senin şi s-a declarat „optimist” având în vedere evoluţia actuală a conflictului.
„Punctul de cotitură va veni în a doua jumătate a lunii august” şi „majoritatea operaţiunilor militare se vor încheia până la sfârşitul anului”, preconizează el.
Potrivit lui Budanov, armata rusă „suferă pierderi grele în oameni şi arme”, nu în ultimul rând pentru că Ucraina ştie „totul” despre ea, inclusiv planurile sale militare.
Până în prezent, Rusia nu a reuşit să revendice controlul complet decât asupra unui singur oraş important, Herson (sud), iar ofensiva militară despre care mulţi experţi au prezis că va avea o ascensiune fulminantă a fost marcată de eşecuri, în special logistice.
După ce nu a reuşit să ajungă la porţile Kievului, statul major rus a fost nevoit să îşi revizuiască obiectivele, restrângând ofensiva în estul şi sudul ţării. La sfârşitul săptămânii, lupte grele se desfăşurau în regiunea Donbas. Statul major general ucrainean a raportat că, în regiunile Doneţk şi Tavria, armata rusă a folosit „mortiere, artilerie, lansatoare de grenade şi mijloace aeriene pentru a provoca daune maxime armatei ucrainene”, vizând personalul, fortificaţiile şi clădirile.
Ministerul ucrainean al Apărării estimează pierderile ruseşti la peste 26.000 de soldaţi, 199 de avioane şi aproape 1.200 de tancuri de la începutul invaziei, la 24 februarie. Surse occidentale vorbesc de 12.000 de soldaţi ruşi ucişi. Cu toate acestea, nu sunt disponibile statistici independente.
Budanov a mai spus că preşedintele rus, Vladimir Putin, se află „într-o stare fizică şi psihologică foarte proastă”, afirmând că acesta este „foarte bolnav” şi că suferă de „mai multe boli în acelaşi timp, inclusiv de cancer”.
În aprilie, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a calificat publicaţiile din presa străină potrivit cărora Vladimir Putin ar avea cancer drept „invenţii şi minciuni”. De la începutul pandemiei, Peskov a reiterat în mod regulat că Putin, care a fost vaccinat împotriva coronavirusului în martie 2021 şi a primit o a treia doză de vaccin în luna septembrie a aceluiaşi an, are o „sănătate excelentă”.
