RĂZBOI ÎN UCRAINA, ziua 82. Kievul susține că rușii suferă „pierderi semnificative”...

RĂZBOI ÎN UCRAINA, ziua 82. Kievul susține că rușii suferă „pierderi semnificative” în timp ce încearcă să avanseze spre vest UPDATE 3 Ministerul rus al Apărării: Coridor de evacuare, convenit pentru soldații răniți la Azovstal

0
DISTRIBUIȚI

UPDATE 3 Ministerul rus al Apărării a declarat că s-a convenit asupra unui coridor umanitar pentru evacuarea soldaților ucraineni răniți de la uzina siderurgică Azovstal din Mariupol către orașul Novoazovsk, controlat de Rusia.

„S-a ajuns la un acord privind evacuarea răniților”, a transmis, luni, ministerul într-o declarație citată de Sky News.

„A fost deschis un coridor umanitar prin care militarii ucraineni răniți sunt duși la o unitate medicală din Novoazovsk”.

Majoritatea civililor au fost evacuați din uzină luna aceasta, după ce ONU și Comitetul Internațional al Crucii Roșii au intermediat un acord cu Rusia și Ucraina.

Luptătorii ucraineni au rămas la uzină, iar videoclipurile și fotografiile postate online arată că unii dintre apărători au răni grave.

UPDATE 2 Suedia va depune o solicitare formală în vederea admiterii în Alianţa Nord-Atlantică, a anunţat luni după-amiază premierul Magdalena Andersson, în contextul în care Finlanda a făcut un anunţ similar săptămâna trecută.

„Vom informa NATO că vrem să devenim membru al Alianţei”, a afirmat premierul Magdalena Andersson, potrivit agenţiei The Associated Press.

Anunţul a fost făcut după o dezbatere în Parlamentul de la Stockholm organizată luni dimineaţă. Dintre cele opt partide din Suedia, doar două formaţiuni mici, de stânga, s-au pronunţat împotriva aderării la NATO.

Partidul Social-Democrat (SAP), aflat la guvernare, s-a pronunţat duminică în favoarea renunţării la politica de nealiniere, pentru a adera la NATO.

„Suedia are nevoie de garanţii formale de securitate, care sunt oferite prin apartenenţa la Alianţa Nord-Atlantică. Este vorba despre o schimbare istorică în politica de securitate a ţării noastre”, a argumentat premierul Magdalena Andersson.

„Intenţia Guvernului Suediei este de a solicita aderarea la NATO. Este o zi istorică pentru Suedia. Cu susţinerea largă a partidelor politice parlamentare, concluzia este că Suedia va fi mai puternică alături de aliaţii din NATO”, a afirmat, la rândul său, ministrul de Externe de la Stockholm, Ann Linde.

La rândul său, Finlanda a decis săptămâna trecută depunerea unei cereri privind aderarea la NATO, în contextul temerilor privind activităţile militare ale Rusiei.

Secretarul de Stat american, Antony Blinken, s-a declarat duminică „încrezător” că Alianţa Nord-Atlantică va ajunge la un acord pentru admiterea Finlandei şi Suediei, în pofida obiecţiilor formulate de Turcia.

Eventuala integrare a Finlandei şi Suediei în Alianţa Nord-Atlantică nu va contribui la îmbunătăţirea securităţii Europei, a avertizat luni Administraţia Vladimir Putin. „Suntem convinşi că intrarea Finlandei şi Suediei în NATO nu va consolida şi nici nu va îmbunătăţi arhitectura de securitate a continentului nostru”, a declarat luni Dmitri Peskov, purtătorul de cuvânt al Preşedinţiei Rusiei, citat de cotidianul Le Figaro. Serghei Riabkov, adjunct al ministrului rus de Externe, a avertizat că deciziile Finlandei şi Suediei sunt „erori” care vor avea „consecinţe semnificative”. Administraţia Vladimir Putin a avertizat în mod repetat că eventuala admitere a Suediei şi Finlandei în NATO va atrage consecinţe în materie de securitate. „NATO nu este tipul de alianţă care garantează pace şi stabilitate, iar extinderea nu va aduce securitate pe continentul european. Alianţa Nord-Atlantică rămâne un instrument conceput pentru confruntare”, a declarat recent Dmitri Peskov, purtătorul de cuvânt al Preşedinţiei Rusiei, citat de BBC News. Kremlinul a atras atenţia că Rusia va trebui să „reechilibreze situaţia” dacă Suedia şi Finlanda devin membre NATO.

UPDATE 1 Rusia a refuzat duminică să negocieze cu privire la posibilitatea eliberării combatanţilor ucraineni ai batalionului naţionalist Azov, baricadaţi de mai multe săptămâni în tunelurile combinatului siderurgic Azovstal, pe care i-a calificat drept „criminali de război”, relatează EFE.

„A face din criminalii de război ai Azov obiectul unor negocieri politice este o blasfemie faţă de istoria anului 1941”, când Germania nazistă a invadat Uniunea Sovietică, a declarat Vladimir Medinski, negociatorul şef al rus pe canalul său Telegram.

În Ucraina însă, Rusia de astăzi a lui Vladimir Putin este comparată cu regimul pe care Medinski, unul din istoricii îndrăgiţi ai preşedintelui rus, îl înfierează, potrivit media ucrainene, care scrie că începerea invaziei a amintit multor ucraineni un foarte popular cântec din anii celui de-al Doilea Război Mondial, „Baticul albstru”: „La 22 iunie, fix la ora 04:00, Kievul a fost bombardat şi nouă ni s-a comunicat că războiul a început…”.

Invazia rusă a început în Ucraina la 24 februarie, la 04:00 dimineaţa, iar două zile mai târziu ministrul leton de externe, Edgar Rinkevici, scria pe blogul său de pe Twitter: „Ruşilor, asta acum e despre voi: ‘Exact la ora patru, Kievul a fost bombardat şi ni s-a comunicat că războiul a început'”.

Medinski (născut de fapt în RSS Ucraineană), care în perioada cât a fost ministru rus al culturii (2012-/2020) a contribuit la rescrierea istoriei Rusiei pentru a corespunde actualei politici a Kremlinului, consideră eronat şi impropriu a compara apărarea Azovstal cu rezistenţa apărătorilor fortăreţei Brest (Belarus) în 1941 în faţa înaintării de neoprit a trupelor naziste.

De altfel, Medinski, autor a 13 volume despre istoria Rusiei, a promovat în cărţile sale teza că orice infracţiune încetează să mai fie infracţiune doar pentru că a fost comisă de „ai noştri”, atrăgându-şi criticile unei părţi a intelectualităţii ruse şi ale media neafiliate Kremlinului.

Combatanţii Azov, susţine oficialul rus, repetând narativul Kremlinului, „au târât sute de civili în tuneluri, luându-i ca ostatici”, „au propus schimbarea ostaticilor civili pe hrană şi medicamente” şi „au împuşcat în spate ostatici şi civili din ţara lor”.

De fapt, după cum susţin observatori ucraineni şi chiar jurnalişti ruşi, precum Iulia Latânina, civilii din Mariupol s-au refugiat în combinatul siderurgic Azovstal, pentru că în primele săptămâni ale războiului era un loc sigur în faţa bombelor în rachetelor ruseşti, pentru ca apoi forţele ruse să înceapă să bombardeze oţelăria.

Cei din batalionul Azov au împărţit ultima bucată de pâine cu civilii, iar „minciunile Moscovei” pot fi uşor demontate, declară rude ale combatanţilor, care la 14 mai s-au adresat după ajutor preşedintelui Chinei, Xi Jinping, cu rugămintea de a interveni pe lângă omologul său rus Vladimir Putin pentru a-i lăsa pe cei rămaşi la Azovstal să plece într-o ţară terţă, potrivit Focus.ua.

Anna Ivleva, soţia unui puşcaş marin, a apreciat într-o conferinţă găzduită de redacţia agenţiei de presă Ukrinform, că întrucât China este partener economic al Rusiei poate că Putin ar putea să accepte un dialog pe această temă cu Xi Jinping.

Stavr Vişneţki, tatăl unuia dintre combatanţii Azov, a propus evacuarea celor rămaşi la oţelărie într-o terţă ţară, cu condiţia ca ei să nu mai participe la ostilităţi.

Când se referă la crime de război comise de cei din Batalionul Azov, Medinski se referă la „genocidul” comis – potrivit Moscovei – în ultimii opt ani de armata ucraineană împotriva populaţiei civile din Donbas, notează EFE.

Atunci când a anunţat „operaţiunea specială militară” rusă în Ucraina, Vladimir Putin a invocat „denazificarea” Ucrainei ca unul dintre argumente, în timp ce i-a numit pe neonazişti drept „bastarzi”.

În opinia mai multor jurnalişti ucraineni, dar şi ruşi (independenţi), Putin nu poate ierta ‘Azovului’ faptul că în 2014 a eliberat Mariupolul de sub separatiştii proruşi, care cuceriseră pentru scurt timp acest oraş-port la Marea Azov.


Din cei 900 de membri ai batalionului, cel mult 180 pot fi numiţi radicali, conform analistului ucrainean Vitali Kaţenelson. Din 2015, batalionul Azov face parte din Garda Naţională a Ucrainei şi este unul dintre cele mai instruite unităţi ucrainene.

Un grup de rude ale luptătorilor, majoritatea soţii, s-au deplasat la sfârşitul săptămânii trecute în Turcia pentru a se întâlni cu preşedintele Recep Tayyip Erdogan, a cărui ţară a găzduit deja negocieri între cele două părţi.

La sfârşitul săptămânii trecute, trei foşti preşedinţi ai Ucrainei, Leonid Kucima, Victor Iuşcenko şi Petro Poroşenko, au făcut apel la comunitatea internaţională să-i salveze pe cei care încă rezistă în oţelărie, unde au spus că mai există şi un grup de civili.

Ei au cerut „ajutor pentru autorităţile ucrainene prin toate resursele diplomatice disponibile pentru a salva vieţile civililor şi soldaţilor ucraineni pe care Rusia încearcă să-i elimine din ordinul (preşedintelui rus Vladimir) Putin, cu metode barbare în incinta oţelăriei Azovstal”.

Deşi Putin a ordonat suspendarea asaltului asupra combinatului, oţelăria este supusă unor bombardamente intense, potrivit autorităţilor ucrainene.

Soldaţii ruşi au folosit duminică bombe incendiare sau cu fosfor alb împotriva combinatului siderurgic. Temperatura lor de ardere ajunge la 2000-2500 de grade Celsius, a indicat un consilier al primarului ucrainean al Mariupolului.

Organizaţia internaţională de voluntari InformNapalm a indicat la rândul său, duminică seara, că Rusia pregăteşte o operaţiune specială la Mariupol cu participarea a sute de prizonieri de război ucraineni şi a unor civililor răpiţi de către ruşi pentru a-i scoate din tuneluri pe combatanţii şi puşcaşii marini baricadaţi în combinatul Azov.

Armata ucraineană a afirmat că unitățile ruse au „suferit pierderi semnificative în ceea ce privește efectivele și echipamentele” în timp ce încearcă să avanseze spre vest până la granițele regiunilor Luhansk și Donețk, potrivit unui purtător de cuvânt al Statului Major General al Forțelor Armate.

„În unele zone, efectivele unităților ruse, ca urmare a ostilităților, sunt mai mici de 20%”, a declarat duminică târziu Statul Major al forțelor armate, conform CNN.

„În direcția Popasna, din cauza pierderilor grele și a incapacității de a acționa independent, trupele aeropurtate ale forțelor armate ale Federației Ruse fac echipă cu reprezentanți ai companiilor militare private rusești pentru acțiuni ulterioare”, a susținut Oleksandr Ștupun, purtătorul de cuvânt al Statului Major General.

Popasna a căzut în mâinile forțelor ruse la începutul acestei luni, dar se pare că acestea nu au mai avansat în zonă de atunci.

De asemenea, rușii încearcă de câteva săptămâni să avanseze spre sud de Izium, iar statul major a declarat duminică că aceștia au încercat fără succes să desfășoare operațiuni ofensive și de asalt în două sate la sud de oraș.

De asemenea, armata a mai spus că forțele ruse la nord și la est de orașul Harkov încercau să-și apere pozițiile pentru „a împiedica înaintarea trupelor noastre spre frontiera de stat a Ucrainei”, continuând în același timp să bombardeze orașele și satele recent recucerite de Ucraina.

Secretarul de Stat american, Antony Blinken, s-a declarat duminică „încrezător” că Alianţa Nord-Atlantică va ajunge la un acord pentru admiterea Finlandei şi Suediei, în pofida obiecţiilor formulate de Turcia.

Antony Blinken a declarat duminică seară că a vorbit cu ministrul turc de Externe, Mevlut Cavusoglu, despre posibilitatea admiterii Finlandei şi Suediei în NATO.

„Nu vreau să fac vreo caracterizare în privinţa conversaţiilor specifice cu ministrul turc de Externe sau la sesiunile NATO, dar pot spune că am auzit în general o foarte mare susţinere pentru aderarea Finlandei şi Suediei la NATO dacă optează pentru acest lucru. Şi sunt foarte încrezător că vom ajunge la un consens asupra acestui lucru”, a afirmat Antony Blinken, citat de publicaţia The Hill.

Antony Blinken s-a deplasat în Europa în ultimele zile pentru a discuta despre reacţiile la invazia militară rusă în Ucraina şi despre posibilitatea admiterii Finlandei şi Suediei în NATO.

Preşedintele Turciei, Recep Tayyip Erdogan, a afirmat vineri că nu susţine aderarea Suediei şi Finlandei la Alianţa Nord-Atlantică, denunţând prezenţa unor „organizaţii teroriste” în cele două ţări nordice, referindu-se la grupuri disidente turce şi la organizaţii separatiste kurde. „Urmărim evoluţiile referitoare la Suedia şi Finlanda, dar nu avem o viziune favorabilă”, a afirmat Recep Tayyip Erdogan. Duminică, Administraţia de la Ankara a transmis, conform agenţiei Reuters, că vrea ca Finlanda şi Suedia să nu mai accepte prezenţa militanţilor kurzi pe teritoriile lor.

La rândul său, secretarul general NATO, Jens Stoltenberg, s-a declarat „încrezător” că Turcia nu va amâna luarea unei decizii privind admiterea Finlandei şi Suediei în Alianţa Nord-Atlantică.

LĂSAȚI UN MESAJ

Introdu rezultatul corect * Time limit is exhausted. Please reload CAPTCHA.