RĂZBOI ÎN UCRAINA, ziua 83. Franța, pregătită să apere Finlanda și Suedia...

RĂZBOI ÎN UCRAINA, ziua 83. Franța, pregătită să apere Finlanda și Suedia până la aderarea la NATO UPDATE 2 Rusia acuză Occidentul că voia schimbarea Administraţiei de la Moscova

0
DISTRIBUIȚI

UPDATE 2 Administraţia Vladimir Putin a acuzat, marţi, ţările occidentale că vor instalarea în Rusia a unui regim pe care să îl poată controla, conform publicaţiei Il Sole 24 Ore.

„Occidentul încearcă să creeze condiţiile pentru instalarea în Rusia a unui regim pe care să îl controleze, cum s-a întâmplat deja în Ucraina şi în numeroase alte state”, a acuzat, potrivit agenţiei RIA Novosti şi cotidianului Il Sole 24 Ore, Nicolai Patruşev, secretarul Consiliului prezidenţial pentru Siguranţă Naţională de la Moscova, susţinând că planurile Occidentului au fost dejucate prin intervenţia militară rusă în Ucraina.

Totuşi, Serghei Riabkov, adjunct al ministrului rus de Externe, a declarat că Moscova nu intenţionează să se retragă din Tratatul fondator Rusia-NATO. „Se tot discută despre eventuala retragere a Rusiei din Tratatul fondator Rusia-NATO. Nu, nu vom oferi Occidentului această satisfacţie”, a declarat Serghei Riabkov, citat de agenţia Interfax.

În schimb, Rusia este acuzată de Occident că vrea înlăturarea Administraţiei de la Kiev. Statele Unite, Uniunea Europeană şi Grupul G7 au impus sancţiuni financiare şi comerciale masive împotriva Rusiei din cauza invaziei militare în Ucraina.

UPDATE 1 O operaţiune de salvare a luptătorilor ucraineni de la uriaşa oţelărie Azovstal, ultimul punct de rezistenţă în faţa armatei ruse în portul strategic Mariupol, era în desfăşurare marţi, conform Kievului, care consideră că aceşti soldaţi „şi-au îndeplinit” misiunea, relatează AFP.

Soldaţii din garnizoana staţionată la Azovstal, dintre care peste 260 au fost deja evacuaţi luni, „şi-au îndeplinit misiunea de luptă”, a transmis Statul Major al armatei ucrainene într-un comunicat, iar comandanţii lor au primit ordinul „de a salva viaţa” celor care rămân.

„Din păcate, astăzi, Ucraina nu poate debloca Azovstal prin mijloace militare”, a explicat la rândul său Ministerul ucrainean al Apărării pe Telegram.

Autorităţile ucrainene au afirmat săptămâna trecută că peste 1.000 de soldaţi ucraineni, dintre care 600 răniţi, se aflau în acest complex industrial, adevărat „oraş în oraş”, cu kilometri de galerii subterane.

Ei s-au retras acolo după ce timp de peste o lună au fost supuşi asediului asupra oraşului Mariupol, atacat de armata rusă de la începutul războiului declanşat la 24 februarie, şi astăzi total distrus.

Oraşul, aflat la malul Mării Azov, este situat strategic între Crimeea anexată de Moscova în 2014 şi regiunea minieră Donbas (estul Ucrainei), unde se află două ‘republici’ separatiste pro-ruse şi unde Rusia îşi intensifică în prezent ofensiva.

Preluarea totală a controlului asupra oraşului, care pare acum inevitabilă după ordinul dat ultimilor luptători de la Azovstal, le va permite forţelor ruse să facă joncţiunea între Crimeea şi Donbas.

„53 de răniţi grav au fost evacuaţi de la Azovstal spre Novoazovsk pentru asistenţă medicală, iar alţi 211 au fost transportaţi la Olenivka printr-un culoar umanitar”, a anunţat luni seară, într-un video, ministrul adjunct ucrainean al Apărării, Ganna Maliar.

Cele două localităţi sunt situate în teritoriul controlat de forţele ruse şi pro-ruse în estul Ucrainei, dar luptătorii ar urma să fie repatriaţi în teritoriul controlat de Ucraina „în cadrul unei proceduri de schimb”, a precizat ea.

Statul Major ucrainean a confirmat evacuarea acestor 264 de soldaţi şi a precizat în noaptea de luni spre marţi că „operaţiunea de salvare a apărătorilor Ucrainei blocaţi” la Azovstal „continuă”, fără a menţiona numărul lor.

Rezistenţa lor puternică a împiedicat armata rusă să preia rapid controlul asupra oraşului ucrainean Zaporijia, la 200 de km spre vest, conform Statului Major.

Ministerul rus al Apărării a anunţat luni că a instaurat o încetare a focului în jurul Azovstal, pentru a permite evacuarea soldaţilor ucraineni răniţi.

Știrea inițială

Cel puţin zece persoane au fost ucise, iar altele au fost rănite în urma bombardamentelor efectuate luni de armata rusă asupra oraşului Severodoneţk, situat în estul Ucrainei, anunţă autorităţile ucrainene.

„În Severodoneţk au avut loc atacuri aeriene foarte puternice”, a declarat Serghei Gaidai, guvernatorul regiunii Lugansk, citat de cotidianul Le Figaro.

„Cel puţin zece persoane au fost ucise.


În momentul de faţă, este extrem de dificil să verificăm situaţia pe teren din cauza noilor bombardamente”, a precizat Serghei Gaidai.

Anterior, guvernatorul regiunii Lugansk a raportat incendii la clădiri rezidenţiale provocate de bombardamentele ruse asupra oraşelor Severodoneţk şi Lisiceansk.

Franţa va apăra Finlanda şi Suedia în cazul oricărei agresiuni militare, a anunţat luni seară Administraţia Emmanuel Macron, în contextul în care Rusia a criticat deciziile celor două ţări nordice de a cere aderarea la NATO.

„Orice stat care ar încerca să testeze solidaritatea europeană prin vreo ameninţare sau agresiune asupra suveranităţii trebuie să aibă certitudinea că Franţa va fi alături de Finlanda şi Suedia”, a anunţat Palatul Élysée, conform cotidianului Le Figaro.

Săptămâna trecută, premierul Boris Johnson a anunţat că Marea Britanie va apăra Finlanda şi Suedia în cazul unui atac al Rusiei.

Finlanda şi Suedia au decis să depună cereri de aderare la Alianţa Nord-Atlantică, în contextul temerilor referitoare la activităţile militare ale Rusiei.

Eventuala integrare a Finlandei şi Suediei în Alianţa Nord-Atlantică nu va contribui la îmbunătăţirea securităţii Europei, a avertizat luni Administraţia Vladimir Putin. „Suntem convinşi că intrarea Finlandei şi Suediei în NATO nu va consolida şi nici nu va îmbunătăţi arhitectura de securitate a continentului nostru”, a declarat luni Dmitri Peskov, purtătorul de cuvânt al Preşedinţiei Rusiei, citat de cotidianul Le Figaro. Serghei Riabkov, adjunct al ministrului rus de Externe, a avertizat că deciziile Finlandei şi Suediei sunt „erori” care vor avea „consecinţe semnificative”.

Administraţia Vladimir Putin a avertizat în mod repetat că eventuala admitere a Suediei şi Finlandei în NATO va atrage consecinţe în materie de securitate. „NATO nu este tipul de alianţă care garantează pace şi stabilitate, iar extinderea nu va aduce securitate pe continentul european. Alianţa Nord-Atlantică rămâne un instrument conceput pentru confruntare”, a declarat recent Dmitri Peskov, purtătorul de cuvânt al Preşedinţiei Rusiei. Kremlinul a atras atenţia că Rusia va trebui să „reechilibreze situaţia” dacă Suedia şi Finlanda devin membre NATO.

LĂSAȚI UN MESAJ

Introdu rezultatul corect * Time limit is exhausted. Please reload CAPTCHA.