UPDATE Rusia a lansat asupra Ucrainei mai multe rachete decât orice altă ţară în oricare alt conflict după al Doilea Război Mondial, record care, potrivit experţilor şi datelor obţinute de revista Newsweek, sugerează că Moscova a eşuat în această ofensivă, potrivit EFE.
Campania de bombardamente a Rusiei nu a făcut mare lucru pentru a-l ajuta pe preşedintele Vladimir Putin să câştige războiul, potrivit revistei.
În total, „2.154 de rachete ruseşti au lovit oraşele şi comunităţile noastre în puţin peste două luni”, declarase săptămâna trecută preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski. „Bombardamentele ruseşti asupra Ucrainei nu încetează nici ziua, nici noaptea”, subliniase el.
Acest record mondial al Rusiei privind atacurile cu rachete a intervenit când Zelenski a declarat că ţara sa a doborât cel de-al 200-lea avion rusesc, un rezultat jenant pentru o forţă aeriană care este de 15 ori mai mare decât cea a Ucrainei, subliniază publicaţia, care a consultat experţi şi rapoarte ale serviciilor secrete pentru a pregăti acest articol.
Lipsa succesului în această campanie, potrivit surselor consultate, are la origine eşecul Rusiei de a-şi valorifica avantajul numeric covârşitor şi incapacitatea Moscovei de a-şi impune superioritatea aeriană pe cerul Ucrainei, precum şi diminuarea rezervelor de arme de precizie ghidate.
Forţele ruse au atacat aerodromuri şi poziţii de apărare antiaeriană în primele două zile ale invaziei, dar în majoritatea cazurilor nu au urmărit în continuare astfel de obiective.
Mica forţă aeriană a Ucrainei se afla în mare parte la sol, dar Kievul a avut oportunitatea de a se adapta, în special prin dispersarea rachetelor de apărare antiaeriană şi a celor lansate de soldaţi de la sol, ceea ce i-a asigurat aşa-numita „superioritate aeriană a săracului”, aşa cum o calificase un expert pentru Newsweek.
Apoi, ameninţată de SAM (rachete sol-aer) ucrainene, Rusia a folosit din ce în ce mai puţine bombardiere dincolo de liniile frontului propriei armate, puţin peste 10% din numărul total de misiuni efectuate, potrivit cifrelor serviciilor de informaţii americane consultate de Newsweek.
Atacurile la distanţe mari împotriva aşa-numitelor „ţinte strategice” au continuat, dar au fost efectuate printr-o combinaţie de rachete lansate de pe uscat, din aer şi de pe mare.
Avioanele de vânătoare şi bombardierele de atac, completate cu lansatoare terestre, nave şi submarine, care au lansat de asemenea rachete, au efectuat tirurile fără să intre vreodată în spaţiul aerian ucrainean.
Caracteristicile acestui conflict vor avea consecinţe în viitor, deoarece vor face posibilă evaluarea eficienţei utilizării diferitelor tipuri de rachete sau a controlului aerian de către aviaţie, printre altele, apreciază revista americană.
Pentru moment, o consecinţă involuntară a războiului aerian în Ucraina prefigurează un dublu dezastru pentru Moscova, insistă experţii: „Nimeni care îşi poate permite altceva nu va dori să cumpere arme ruseşti în viitor. Rusia este al doilea cel mai mare exportator de arme din lume, după SUA, şi nimic în cursul războiului nu este de bun augur pentru viitorul său în acest domeniu”.
Forțele ruse au bombardat peste 40 de orașe din regiunea Donbas, în estul Ucrainei, a declarat armata ucraineană, amenințând să închidă ultima cale principală de scăpare pentru civilii prinși în calea invaziei lor, aflată acum în a patra lună, relatează Reuters.
După ce nu a reușit să cucerească capitala Ucrainei, Kiev, sau al doilea oraș al acesteia, Harkov, Rusia încearcă să preia controlul deplin asupra Donbasului, format din două provincii estice pe care Moscova le revendică în numele separatiștilor.
Rusia a trimis mii de trupe în regiune, atacând din trei părți în încercarea de a încercui forțele ucrainene care rezistă în orașele Sievierodonetsk și Lysychansk.
Căderea acestora ar lăsa întreaga provincie Luhansk sub control rusesc, un obiectiv cheie al Kremlinului.
„Ocupanții au bombardat peste 40 de orașe din Donețk și regiunea Luhansk, distrugând sau deteriorând 47 de situri civile, inclusiv 38 de case și o școală. Ca urmare a acestui bombardament, cinci civili au murit și 12 au fost răniți”, a precizat pe Facebook Forța operativă comună a forțelor armate ucrainene.
În comunicat se precizează că au fost respinse 10 atacuri inamice, au fost distruse patru tancuri și patru drone și au fost uciși 62 de „soldați inamici”.
Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a declarat că trupele ruse „ne depășesc puternic numeric” în unele părți din est.
Reuters nu a putut confirma în mod independent rapoartele privind câmpul de luptă.
Parlamentul rus a eliminat miercuri limita superioară de vârstă pentru serviciul contractual în armată, subliniind necesitatea de a înlocui trupele pierdute.
Într-un discurs video de noapte târziu, Zelenski, comentând noile reguli de înrolare rusești, a declarat: „Ei nu mai au suficienți tineri, dar încă mai au dorința de a lupta. Va fi nevoie de timp pentru a zdrobi această voință”. Zelenski a declarat săptămâna aceasta că conflictul ar putea fi încheiat doar prin discuții directe între el și Putin.
Ucraina a denunţat miercuri instaurarea unei proceduri speciale de către Moscova care simplifică acordarea de paşapoarte ruseşti ucrainenilor din regiunile ocupate de trupele ruse, calificând aceasta drept o „încălcare flagrantă” a integrităţii sale teritoriale, relatează AFP.
„Acordarea forţată de paşapoarte ucrainenilor din Herson şi Zaporojie este o nouă dovadă a obiectivului criminal al războiului Rusiei împotriva Ucrainei”, a declarat Ministerul de Externe ucrainean într-un comunicat.
Prin această decizie a preşedintelui rus, Moscova urmăreşte, potrivit MAE ucrainean, „confiscarea teritoriilor ucrainene pentru ocuparea lor şi integrarea lor în domeniul juridic, politic şi economic” al Federaţiei Ruse.
Regiunea Herson a fost cucerită integral de armata rusă după lansarea invaziei ruse în 24 februarie, în timp ce cea din Zaporojie este doar parţial controlată de Moscova.
Rezidenţii din aceste teritorii ocupate sunt vizaţi de „procedura simplificată” instituită de preşedintele rus Vladimir Putin printr-un decret miercuri.
Ministerul ucrainean de Externe a apreciat că această măsură „deschide calea obligării locuitorilor din teritoriile ocupate temporar de armata rusă să obţină cetăţenia rusă”.
Kievul a estimat că o astfel de măsură reprezintă o „încălcare flagrantă a suveranităţii şi integrităţii teritoriale a Ucrainei” şi a „normelor şi principiilor dreptului internaţional”.
„Decretul prezidenţial rus este nul din punct de vedere juridic şi nu va avea consecinţe” asupra „apartenenţei locuitorilor din teritoriile temporar ocupate de Rusia la cetăţenia ucraineană”, potrivit MAE de la Kiev.
Decretul lui Putin extinde decizia pe baza căreia paşapoarte ruseşti au fost distribuite locuitorilor din regiunile Doneţk şi Lugansk, ocupate de ruşi, în regiunile Zaporojie şi Herson. Documentul intră în vigoare de la data semnării lui, adică din 25 mai, potrivit media ucrainene.
Până în iunie 2021, peste 630.000 de persoane din regiunile Lugansk şi Doneţk, aflate sub controlul miliţiilor separatiste dirijate de Moscova, primiseră paşapoarte ruseşti, potrivit autorităţilor ucrainene. De altfel, cu câteva zile înaintea declanşării războiului împotriva Ucrainei, Rusia recunoscuse independenţa aşa-ziselor ‘republici populare’ Doneţk şi Lugansk din estul Ucrainei.
