UPDATE 3 Reuniţi la un summit la Bruxelles, liderii celor 27 de state membre ale UE vor discuta un compromis elaborat luni dimineaţă şi care ar permite adoptarea celui de-al şaselea pachet de sancţiuni europene împotriva Rusiei. Ideea acestui compromis este ca şefii de stat şi de guvern să convină în principiu pentru un embargo asupra petrolului rusesc, dar să lase pentru mai târziu detaliile implementării acestuia, relatează AFP şi Reuters.
„Cred că ne îndreptăm către un acord asupra celui de-al şaselea pachet de sancţiuni” împotriva Rusiei, a declarat la sosirea la summit preşedintele francez Emmanuel Macron.
Alţii s-au arătat însă mai sceptici: „Încă nu am ajuns acolo. Dar sunt încrezătoare că ulterior va exista o posibilitate”, a spus preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen.
La rândul său, premierul belgian, Alexander De Croo, a atras atenţia că „nu sunt decizii uşoare”. Dar „nu am nicio îndoială că în următoarele zile şi săptămâni vor fi luate deciziile”, a adăugat el.
Cât despre premierul ungar Vikor Orban, principalul oponent al embargoului petrolier contra Rusiei, acesta a afirmat la sosirea la summit că lucrurile nu arată bine în privinţa unui acord european pentru aplicarea acestei măsuri. „Nu există niciun compromis deocamdată”, a spus el în faţa presei.
Noul proiect de concluzii al summitului – care în aceste condiţii poate suferi modificări – menţionează adoptarea „fără întârziere” a noului pachet de sancţiuni, inclusiv un embargo asupra petrolului rusesc care să fie instituit până la sfârşitul anului, „cu o excepţie temporară pentru petrolul transportat prin conducte”, astfel încât măsura să fie acceptată şi de ţările membre care nu au ieşire la mare şi ar fi afectate mai sever de un embargo complet.
Textul prevede că extinderea embargoului asupra livrărilor prin conducte va fi discutată ulterior „de îndată ce va fi posibil”. Legat de acest punct, un diplomat citat de AFP afirmă că vor avea loc mai târziu negocieri pentru sistarea de asemenea a importurilor de petrol rusesc prin oleoductul Drujba (care asigură o treime din aprovizionarea cu petrol a UE), a cărui ramură de nord deserveşte Germania, Austria şi Polonia, iar cea de sud Ungaria, Republica Cehă şi Slovacia. Dar niciun calendar al discuţiilor nu este stabilit în acest stadiu.
Aşadar, chiar în cazul unui acord de principiu la summit, nu este de aşteptat ca liderii europeni să finalizeze acum termenii excepţiei temporare privind petrolul rusesc livrat prin conducte. Mai mult, ei ar urma să solicite miniştrilor de resort să găsească o soluţie de asigurare a concurenţei echitabile între statele care vor continua să cumpere petrol din Rusia şi cele care vor sista aceste importuri.
Refuzul Ungariei faţă de acest embargou în formula propusă la începutul lunii mai de Comisia Europeană, dar şi rezervele exprimate de alte state membre, în special Republica Cehă şi Slovacia, au împiedicat adoptarea celui de-al şaselea pachet de sancţiuni europene împotriva Rusiei care duce o agresiune militară contra Ucrainei.
Guvernul de la Budapesta a motivat că Ungaria, neavând ieşire la mare, nu are alternative de înlocuire a petrolului pe care-l importă din Rusia prin conducte, având mai întâi nevoie de extinderea capacităţii conductei ce trece prin Croaţia, iar rafinăriile ungare ar avea nevoie de până la patru ani pentru a-şi adapta procesele tehnologice astfel încât să poată prelucra petrol cu caracteristici diferite de cel extras din Rusia.
Pentru toate acestea Budapesta a cerut Bruxellesului finanţări europene, respectiv circa 750 de milioane de euro pe termen scurt şi 18 miliarde de euro pe termen lung.
Însă o adoptare a acordului de principiu menţionat în proiectul de concluzii al summitului ar debloca aplicarea celorlalte elemente ale celui de-al şaselea pachet de sancţiuni împotriva Rusiei pentru războiul asupra Ucrainei, respectiv excluderea celei mai mari bănci ruse, Sberkank, şi a altor două instituţii financiare ruseşti din sistemul SWIFT, precum şi interzicerea difuzării a trei posturi TV din Rusia.
În deschiderea summitului preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski va avea o intervenţie prin legătură video, fiind aşteptat ca el să ceară înăsprirea şi mai mult a sancţiunilor împotriva Rusiei pentru ca acesteia să-i fie cât mai greu să susţină financiar războiul.
UPDATE 2 Rusia „nu încetează să desfășoare operațiuni ofensive” în zonele estice ale Ucrainei, a anunțat luni, Statul Major General al Forțelor Armate ucrainene, potrivit CNN.
În regiunea Harkov, în nord-est, rușii au tras asupra zonelor din nord și nord-estul orașului, au declarat reprezentanții armatei ucrainene. Trei persoane au fost rănite în satele din nord-estul orașului Harkov, au spus aceștia.
În regiunea Sumî din nord-est, rușii au lansat atacuri aeriene și bombardamente de artilerie, au precizat cei de la armată.
Autoritățile locale susțin că nu au existat victime în urma atacurilor.
În sudul Ucrainei, în zona Kryvyi Rih, Rusia continuă bombardamentele de artilerie asupra pozițiilor trupelor ucrainene, mai anunță autoritățile militare.
La aproximativ 85 de kilometri la sud-vest de Kryvyi Rih, oficiali regionali au declarat că centrul orașului Novyi Buh a fost bombardat în cursul nopții, rănind două persoane și avariind un magazin, o farmacie și câteva clădiri rezidențiale. Mai la sud, bombardamentele continuă asupra orașului Bereznehuvate, unde o școală și câteva clădiri rezidențiale au fost avariate.
În sudul regiunii Kherson, „situația este tensionată” în satele din apropiere, spun autoritățile regionale. Nu există apă sau electricitate în satele care se învecinează cu regiunile Mykolaiv și Dnipropetrovsk, anunță acestea.
De-a lungul coastei Mării Negre, la vest, în regiunea Odesa, au avut loc două atacuri cu rachete, unul în timpul nopții și altul luni dimineața. O rachetă a fost doborâtă de forțele ucrainene de apărare aeriană. Un pod nefolosit a fost, de asemenea, lovit, fără a fi raportate victime, dar au fost provocate pagube la mai multe case, se arată în comunicatul ucrainenilor.
UPDATE 1 Armata rusă avansează spre centrul oraşului Severodoneţk, unul dintre principalele centre urbane din Lugansk (estul Ucrainei), ceea ce îi apropie pe invadatori de preluarea controlului asupra întregii regiuni Lugansk, relatează EFE şi Ukrinform.
Şeful administraţiei militare regionale (ucrainene) Lugansk, Serhii Gaidai, a confirmat pe contul său Telegram situaţia dificilă din acest oraş, unde „luptele continuă şi ruşii înaintează spre centru”, după ce trupe ruseşti au intrat deja în suburbiile din nord-estul şi sud-estul oraşului.
Confruntările se intensifică la Severodoneţk şi în oraşul vecin Lisiceansk, a indicat el.
„Inamicul utilizează toate armele posibile, utilizează avioane. Cu toate acestea, forţele noastre armate se apără ferm pentru a preveni avansarea duşmanului”, a adăugat el în mesajul său din Telegram.
Doi locuitori din Severodoneţk au fost ucişi de obuzele trase de ruşi şi încă cinci civili au fost răniţi, potrivit acestuia.
Cele mai multe dintre victime sunt din acelaşi cartier rezidenţial din zona veche a oraşului. Găteau în curte când a început brusc bombardamentul, a explicat oficialul ucrainean.
Gaidai susţine că „infrastructura critică din Severodoneţk este total distrusă”, iar 60% din casele de locuit au fost afectate de bombardamente.
Aceasta înseamnă că serviciile de baza precum apa potabilă, electricitatea sau gazele nu ajung peste tot.
În plus, trupele ruse transferă cantităţi mari de muniţie şi echipamente militare în acest oraş, a subliniat responsabilul ucrainean.
În pofida luptelor înverşunate, armata ucraineană a respins în ultimele 24 de ore 14 atacuri inamice, distrugând două sisteme de artilerie ruse, 11 vehicule blindate de luptă şi 10 vehicule motorizate. Unităţile ucrainene de apărare antiaeriană au doborât şi două rachete de croazieră şi trei drone ruseşti.
Ministrul rus de externe, Serghei Lavrov, a dezminţit duminică seară că preşedintele Vladimir Putin este bolnav, dând asigurări că nu a prezentat niciun semn în acest sens, transmite AFP.
Sănătatea preşedintelui Putin şi viaţa sa privată sunt subiecte tabu în Rusia, aproape niciodată discutate în public.
Dar, ca răspuns la o întrebare a postului de televiziune francez TF1, Serghei Lavrov a declarat într-un comunicat: „Nu cred că cineva întreg la cap poate vedea la această persoană (Putin) semne ale vreunei boli ori afecţiuni”.
Şeful diplomaţiei de la Moscova a subliniat că Vladimir Putin, care împlineşte 70 de ani în octombrie, apare în public „zilnic”.
„Îl puteţi vedea pe micul ecran, puteţi citi sau asculta discursurile lui”, a adăugat el. „Îi las pe cei care răspândesc astfel de zvonuri să rezolve asta cu conştiinţa lor, în ciuda ocaziilor zilnice pe care le au de a verifica starea de fapt”, a mai spus Serghei Lavrov.
Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a anunţat că l-a demis pe şeful serviciilor de securitate din Harkov, în nord-estul ţării, pentru că „nu a lucrat la apărarea oraşului” de la începutul invaziei ruse, relatează AFP.
„Am venit, am văzut şi l-am demis pe şeful serviciilor de securitate din regiune (Harkov), deoarece nu a lucrat la apărarea oraşului din primele zile ale războiului, ci s-a gândit doar la el însuşi”, a explicat Zelenski în mesajul său video zilnic, după prima sa vizită în estul ţării de la începutul invaziei ruse la 24 februarie.
El a mai declarat că bombardamentele ruseşti au distrus toată infrastructura critică din Severodoneţk şi că „scopul principal” al Rusiei acum este ocuparea acestui oraş.
Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski s-a deplasat duminică, pentru prima dată de la începutul invaziei ruse, în estul ţării, în regiunea Harkov, de unde Moscova şi-a retras în ultimele săptămâni trupele pentru a le concentra pe alte fronturi.
