UPDATE 2 Preşedintele rus Vladimir Putin ar fi dat termen armatei ruse să ajungă la graniţele administrative ale regiunii Lugansk la 1 iunie şi la cele ale regiunii Doneţk până la 1 iulie, astfel încât în prima zi a lunii iulie să fie cucerit întregul bazin carbonifer Donbas, în estul Ucrainei, relatează marţi agenţia de presă Unian, citând serviciile de informaţii ucrainene.
Planurile Kremlinului prevăd la început cucerirea întregii regiuni Lugansk, au declarat surse din serviciile secrete ucrainene pentru postul de televiziune „24-îi kanal”.
Având în vedere că situaţia este mult mai dificilă pentru invadatori în regiunea Doneţk, pentru ocuparea acesteia le-a fost alocată o perioadă mai mare de timp, până la 1 iulie, şi trupele ruse agresoare au renunţat să cucerească concomitent întreaga zonă a Donbasului (din care fac parte regiunile Lugansk şi Doneţk), susţin respectivele surse din serviciile de informaţii ucrainene.
Administraţia militară regională ucraineană din Lugansk precizase anterior că aproximativ 95% din teritoriul regiunii se află deja sub ocupaţie rusă.
La ora actuală, lupte înverşunate se dau la Severodoneţk, centrul administrativ al regiunii Lugansk din 2014 după ce separatiştii proruşi susţinuţi de Moscova au ocupat o parte din această regiune.
Şeful administraţiei militare regionale din Lugansk, Serhii Gaidai, declarase anterior că trupele ruse controlează deja „o parte” din Severodoneţk, unde se dau lupte de stradă, dar că nu există pericolul încercuirii trupelor ucrainene de aici.
După ce a renunţat la cucerirea Kievului în prima etapă a invaziei, în faţa rezistenţei acerbe a forţelor de apărare ucrainene, Kremlinul s-a concentrat pe ocuparea regiunilor Doneţk şi Lugansk în graniţele lor dinainte de 2014. La 24 februarie, Rusia a început un război împotriva Ucrainei, primul act major de agresiune împotriva unui stat independent în Europa după cel de-al Doilea Război Mondial.
UPDATE Militarii ruși avansează spre centrul orașului Severodonetsk în urma unor lupte grele, anunță oficiali ucraineni, citați de Sky News.
Trupele rusești avansează încet spre centrul orașului Severodonețk, în estul regiunii ucrainene Luhansk, a declarat guvernatorul regional Serhiy Gaidai.
Acesta a mai spus că ucrainenii care apără orașul nu riscă să fie încercuiți, deoarece se pot retrage la Lysychansk, care se află tot în regiunea Luhansk, de cealaltă parte a râului.
Orașul este în ruine după ce a devenit principala țintă a armatei lui Vladimir Putin.
Primarul Oleksandr Striuk a anunțat că au rămas între 12.000 și 13.000 de civili în orașul care cândva avea peste 100.000 de locuitori. Aceștia se adăpostesc în subsoluri și buncăre pentru a supraviețui bombardamentelor rusești.
Asaltul militarilor ruși asupra Severodonetsk durează mai mult decât se credea, potrivit unui lider separatist susținut de Moscova, citat de agenția de știri TASS.
„Putem spune că o treime din Severodonetsk este deja sub controlul nostru.
Dorim, înainte de toate, să menținem infrastructura orașului”, a declarat Leonid Pasechnik, liderul Republicii Populare Luhansk.
În urmă cu două zile, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat că toată infrastructura orașului a fost distrusă de bombardamentele rusești.
Înaintarea rușilor a fost îngreunată de existență în zonă a unor uzine chimice mari, potrivit TASS.
Orașul Severodonetsk este situat în una dintre ultimele zone din estul regiunii Luhansk care se află încă sub control ucrainean.
Liderii ţărilor Uniunii Europene şi ai instituţiilor comunitare au ajuns la un acord, cu ocazia summitului de la Bruxelles, pentru impunerea de noi sancţiuni împotriva Rusiei, inclusiv prin reducerea semnificativă a importurilor de petrol.
„Acord penru interzicerea exporturilor de petrol rusesc în Uniunea Europeană. Această măsură acoperă imediat peste două-treimi din importurile de petrol din Rusia, oprind o sursă uriaşă de finanţare a aparatului de război. Exercităm presiuni maxime asupra Rusiei pentru oprirea războiului”, afirmă Charles Michel, preşedintele Consiliului European, într-un mesaj postat pe Twitter în cursul nopţii, la finalul primei zile a reuniunii speciale de la Bruxelles.
„Acest set de sancţiuni include alte măsuri cu efecte dure: eliminarea Sberbank, cea mai mare bancă din Rusia, din sistemul de tranzacţii SWIFT, interzicerea emisiei a încă trei posturi de stat din Rusia şi sancţionarea indivizilor responsabili de crime de război în Ucraina”, a precizat Charles Michel.
La rândul său, Ursula von der Leyen, preşedintele Comisiei Europene, a salutat acordul privind sancţionarea industriei de petrol din Rusia. „Salut acordul Consiliului European din această seară privind sancţiuni asupra petrolului din Rusia. La modul concret, vor fi reduse cu 90% importurile de petrol din Rusia în UE până la sfârşitul anului”, afirmă preşedintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, prin Twitter.
Acordul este rezultatul unui compromis cu Ungaria, Slovacia şi Cehia, care s-au opus propunerii iniţiale a Comisiei Europene de a opri total, în mod etapizat, importurile de petrol din Rusia. Liderii UE nu au putut ajunge la un acord privind oprirea totală a importurilor de petrol din Rusia, astfel că au acceptat oprirea importurilor pe cale maritimă.
Polonia şi Germania au fost nevoite să ofere garanţii Ungariei, Slovaciei şi Cehiei că, în cazul în care Rusia va opri ca ripostă exporturile pe cale terestră, vor furniza petrol acestor ţări, afirmă oficiali UE citaţi de agenţia ANSA.
„Excepţiile temporare privind importurile de petrol prin oleoducte vor fi eliminate de Consiliul UE cât se poate de rapid”, conform acordului UE.
În cursul dezbaterilor tensionate de la summit, premierul Ungariei, Viktor Orban, a criticat-o deschis pe Ursula von der Leyen. „Energia este prea importantă. Mai întâi, trebuie găsite soluţii cu statele membre, iar abia ulterior se aplică sancţiuni, nu invers, cum s-a procedat până acum”, a afirmat Viktor Orban, adresându-i-se preşedintelui Comisiei Europene.
Pe agenda summitului special al Consiliului European, care va continua marţi, figurează evoluţiile conflictului din Ucraina, apărarea europeană, energia şi securitatea alimentară.
