„Educația sexuală” devine „educație pentru sănătate”. Doar din din clasa a VIII-a,...

„Educația sexuală” devine „educație pentru sănătate”. Doar din din clasa a VIII-a, cu acordul părinților

0
DISTRIBUIȚI

În timp ce România dă aproape 50% dintre mamele minore din Uniunea Europeană, cu numeroase cazuri de minore care nasc la 12 ani, Camera Deputaților consideră că tinerii români pot afla informații despre acest aspect al vieții din surse autorizate, la școală, doar de la 14 ani în sus și doar cu acordul părinților.

Camera Deputaţilor a adoptat, marţi, proiectul de modificare a legii privind protecţia şi promovarea drepturilor copilului, stabilind că în unităţile şcolare se vor derula sistematic din clasa a VIII-a, cu acordul scris al părinţilor, programe de educaţie pentru sănătate, în vederea prevenirii contractării bolilor cu transmitere sexuală şi a gravidităţii minorelor.

S-au înregistrat 224 voturi „pentru”, unul „contra” şi 49 de abţineri.

Deputaţii au decis, în acest sens, să admită în parte cererea preşedintelui Klaus Iohannis de reexaminare a Legii pentru modificarea şi completarea Legii nr. 272/2004 privind protecţia şi promovarea drepturilor copilului.

Legea reglementează posibilitatea desemnării drept persoană care să asigure creşterea şi îngrijirea copilului, pe lângă rudele până la gradul III, şi a altor persoane faţă de care acesta a dezvoltat relaţii de ataşament sau s-a bucurat de viaţa de familie. De asemenea, legea prevede redefinirea serviciilor de tip rezidenţial, precum şi instituirea unei indemnizaţii lunare de sprijin pentru familia sau persoana care a primit în plasament sau este tutore al unui copil, pe perioada în care asigură creşterea şi îngrijirea copilului.

Textul adoptat iniţial de Parlament prevedea că în unităţile şcolare se derulează sistematic, cu acordul scris al părinţilor sau al reprezentanţilor legali ai copiilor, programe de educaţie pentru viaţă, inclusiv educaţie.

În cererea de reexaminare se preciza că prin introducerea sintagmei „educaţie pentru viaţă, inclusiv educaţie sanitară”, textul de lege se îndepărtează de principiul „promovării educaţiei pentru sănătate” prevăzut în art. 3 lit. r) din Legea educaţiei naţionale nr.1/2011.

Deputaţii au reformulat textul, stabilind „derularea sistematică în unităţile şcolare, începând cu clasa a VIII-a, cu acordul scris al părinţilor sau al reprezentanţilor legali ai copiilor, de programe de educaţie pentru sănătate, în vederea prevenirii contractării bolilor cu transmitere sexuală şi a gravidităţii minorelor”.

La dezbateri, deputatul AUR Alin Coleşa a afirmat că nu este nevoie de „sexualizarea copiilor”.

„Avem nevoie de libertate, nu de ideologie, avem nevoie de libertatea de a ne alege cum ne creştem copiii.


Nu avem nevoie de masturbarea copiilor, de ideologie de gen, de avorturi la adolescenţi, de sexualizarea lor într-un cuvânt. O astfel de educaţie ar trebui să aibă la bază nişte concepte sănătoase, ar trebuie să fie încurajaţi să diminueze nevoia de atracţie fizică prin promovarea sportului, tot felul de pericole care există în mediul digital legate de aceste aspecte”, a spus Coleşa.

Deputata USR Simina Tulbure a spus că România este pe primul loc la numărul de mame minore.

„Trebuie să vorbim acum despre educaţia sexuală, nu sanitară. Trebuie să vorbim despre sex într-o ţară în care suntem numărul unu la mame minore. Suntem în topul ţărilor din UE unde violenţa domestică există în familii. Trebuie să discutăm despre consimţământ, pentru că elevii noştri nu cunosc ideea de consimţământ. Aşadar, nu înţeleg de ce să vorbim de educaţie sanitară într-o ţară în care suntem în spatele UE pentru că nu suntem la curent cu ce se întâmplă cu elevii noştri, care învaţă despre sex la internet, la filmele porno, când noi ar trebui să avem oameni specializaţi în şcoli care ar trebui să vorbească despre educaţie sexuală”, a spus Tulbure.

Deputata PNL Mara Calista a spus că dezbaterea pe această temă ar trebui să aibă loc, menţionând că sunt multe cazuri de mame minore în România, boli cu transmitere sexuală la copii sub 15 ani şi cazuri de violenţă domestică cu minore.

„Una citim, una sunt recomandările şi alta sunt realităţile în care trăim”, a spus Calista.

Deputatul Miroslav Merka a susţinut, la rândul său, că România este o ţară democratică, dar şi „o ţară creştină”.

„Vorbesc în calitatea mea de părinte proaspăt. (…) În cadrul orelor de dirigenţie am avut obligaţia să pregătim copiii, părinţii pentru aşa ceva, pentru aceste activităţi neprincipiale. Să fim serioşi! Credeţi că Europa reprezintă tot ce e bun? Cred că vă uitaţi prea mult la o Europă care se cam schimbă. Suntem o ţară democratică, dar şi o ţară creştină. Eu nu aş dori să văd copilul meu educat mai mult decât o face părintele”, a mai spus Miroslav Merka.

Deputatul PSD Adrian Solomon a menţionat că acest proiect se referă, în principal, la drepturile copilului şi este necesară adoptarea lui cât mai rapidă.

„De prea mult timp aşteaptă acest proiect să intre în dezbatere şi să ia drumul promulgării. Este o reexaminare trimisă de preşedintele Iohannis încă din august 2020. (…) Reexaminarea se referă doar la un articol care, iată, ce pasiuni naşte. Să lăsăm pasiunile astea marginale pentru că proiectul este despre drepturile copilului şi nu despre ce se învaţă la şcoală”, a adăugat Solomon.

Camera Deputaţilor este for decizional.

LĂSAȚI UN MESAJ

Introdu rezultatul corect * Time limit is exhausted. Please reload CAPTCHA.