Exponatele lunii iunie în muzeele din vestul țării, de la imagini legendare...

Exponatele lunii iunie în muzeele din vestul țării, de la imagini legendare la pantofi din alte vremuri

0
DISTRIBUIȚI

La Complexul Muzeal Arad, exponatul lunii iunie este o fotografie de la punerea pietrei de temelie a școlii confesionale ortodoxe române din Nădlac și a sălii de joc, care a fost donată muzeului de învățătoarea Nicoleta Pușcaș. Evenimentul a avut loc în 28 iunie/11 iulie 1909 când, pe locul vechii școli construite în 1840, care nu mai corespundea cerințelor de la începutul secolului XX, a fost ridicată o clădire nouă și impunătoare, în vecinătatea bisericii ortodoxe.

În anul 1909, la propunerea învățătorului George Petrovici, directorul școlii din Nădlac, s-a hotărât ca adunarea generală a „Reuniunii învățătorilor români de la școalele poporale confesionale ortodoxe din protopopiatele arădene I-VII”, care promova drepturile profesionale ale învățătorilor și organiza întruniri anuale pe teme pedagogice, să se desfășoare în anul următor la Nădlac. Întrunirea din 1910 a fost singura care nu s-a desfășurat la Arad și a fost un prilej binevenit pentru construirea unui noi edificiu, după planurile nădlăcanului Iosif Krim, pe cheltuiala bisericii, din averea sa. Clădirea cuprinde trei săli de clasă, locuința unui învățător, sala de consfătuire a comitetului parohial și o sală de joc unde se întâlneau tinerii în zilele de sărbătoare.

Cu prilejul punerii pietrei de temelie s-a redactat și un document comemorativ păstrat în arhiva parohială, și s-a păstrat o fotografie făcută de un fotograf din Mako, în momentul sfințirii pietrei de temelie, care imortalizează și lumea nădlăcană de acum un veac și mai bine. În fotografie sunt înfățișați preoții Vincențiu Marcovici și Nicolae Chicin împreună cu soțiile lor, care s-au îngrijit și de decorarea bisericii de către pictorul Ioan Zaicu, învățătorii confesionali, dintre care George Petrovici și Uroș Totorean au făcut parte din delegația care a participat la Marea Adunare Națională de la Alba Iulia din 1918, intelectuali din Nădlac și numeroși alți credincioși.

Muzeul Banatului Montan din Reșița a ales o fotografie tip carte poștală care ilustrează un fragment din trecutul industrial al orașului interbelic.


Aceasta îi înfățișează pe Regele Ferdinand și Regina Maria, prezenți la „botezul” primei locomotive produse la Uzinele și Domeniile Reșița, după alipirea Banatului la Regatul României Mari. Locomotiva poartă numărul 50243 și a fost numită „Regele Ferdinand”, în onoarea suveranului.

Era o locomotivă pentru linii cu ecartament normal, construită după proiectul german G10, care s-a produs la Reșița din anul 1926. Vizita regală a avut loc în 10 iunie 1926 iar locomotiva a fost dată în folosință în cadrul Căilor Ferate Române în 14 septembrie a aceluiași an. Fotografia a fost realizată în atelierul Otto Schwarz din Reșița și provine de la Hugo Knobloch, lucrător la fabrica de locomotive.

La Muzeul Banatului din Timișoara, pantofi marca Guban din anii ʹ70, care au devenit exponate, înfățișează câteva modele realizate de fosta fabrică timișoreană, care și-a câștigat celebritatea și dincolo de hotarele țării. Pantofii Guban asu fost purtați de cunoscute vedete de cinema precum Sophia Loren sau Gina Lollobrigida, de personalități printre care s-a numărat Tudor Arghezi dar și de potentați ai vremii, începând cu Gheorghe Gheorghiu-Dej și terminând cu Elena Ceaușescu. Pantofii expuși, din piele naturală și confecționați la comandă, au aparținut eseistului și criticului literar Pia Brânzeu, profesor la Universitatea de Vest și descendentă a unei ilustre familii cu origini vieneze, care a lăsat o amprentă de neșters în istoria Banatului.

Activitatea fabricii a început în anul 1935, când Blaziu Guban a lansat o cremă de ghete extrem de apreciată, iar în 1959 s-a fabricat prima pereche de pantofi, care s-a impus rapid pe piață prin modelele deosebite, deosebit de confortabile și de bună calitate. Dacă Blaziu Guban a reușit să păstreze fabrica și în anii regimului comunist, după privatizările postdecembriste aceasta a fost în cele din urmă demolată, renumele ei rămânând doar o amintire.

LĂSAȚI UN MESAJ

Introdu rezultatul corect * Time limit is exhausted. Please reload CAPTCHA.