UPDATE 2 Administraţia Vladimir Putin a exprimat preocupări, vineri, în legătură cu planul Germaniei de „remilitarizare”, sugerând că situaţia este comparabilă cu cea din al II-lea Război Mondial.
„Percepem declaraţiile cancelarului german ca fiind o nouă confirmare că Berlinul a lansat o cursă de remilitarizare accelerată a ţării. Oare cum se va încheia acest lucru? Se ştie din istorie…”, a declarat vineri Maria Zaharova, purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus de Externe, potrivit cotidianului Le Figaro, referindu-se la al II-lea Război Mondial.
Germania va face investiţii masive în avioane militare, nave şi submarine, în contextul modificării priorităţilor strategice din cauza tensiunilor cu Rusia. Principalele formaţiuni politice din Germania au stabilit alocarea unui buget suplimentar de 100 de miliarde de euro pentru înzestrarea armatei. Guvernul Olaf Scholz vrea să consolideze rapid apărarea ţării, în contextul deteriorării mediului de securitate.
Guvernul de la Berlin a stabilit să cumpere între 45 şi 60 de elicoptere Chinook, produse de compania americană Boeing, pe care armata germană ar urma să le primească în perioada 2023-2029. Armata germană va înlocui avioanele de vânătoare Tornado cu aeronave multirol F-35 achiziţionate din Statele Unite. De asemenea, vor fi cumpărate din Statele Unite şi elicoptere de atac. Avioanele militare Eurofighter ar urma să fie modernizate. În total, pentru achiziţia de avioane militare, elicoptere şi drone vor fi alocate 40 de miliarde de euro, potrivit unui document vizualizat de publicaţia Süddeutsche Zeitung.
Germania intenţionează să cumpere şi noi sisteme antiaeriene, precum şi aparate de telecomunicaţii. Planul de achiziţii include şi noi vehicule blindate, precum şi investiţii în dezvoltarea unor echipamente militare în colaborare cu Franţa. Forţele Navale germane vor primi 20 de miliarde de euro pentru cumpărarea de corvete, fregate şi submarine.
Planul de suplimentare a bugetului militar a fost blocat vineri în Bundestag, Camera inferioară a Parlamentului german, prin intervenţiile formaţiunilor Die Linke (stânga) şi Alternativă pentru Germania (AfD, extremă-dreapta). Votul nu a putut avea loc din cauza obiecţiilor formulate de cele două formaţiuni de opoziţie, astfel că planul ar urma să fie aprobat formal săptămâna viitoare, conform publicaţiei Der Spiegel. Suplimentarea bugetului militar necesită modificarea Constituţiei Germaniei.
UPDATE Reprezentanții armatei ucrainene anunță că militarii au respins asalturile rusești în mai multe zone din estul Ucrainei.
Statul Major General al Forțelor Armate ale Ucrainei a declarat vineri că cel puțin cinci atacuri rusești au fost „respinse” în ultimele 24 de ore în zonele Donețk și Luhansk din estul Ucrainei.
Armata a precizat că forțele rusești „au încercat să se angajeze în ciocniri și operațiuni de asalt” cu „ajutorul unor unități separate și a unor grupuri de sabotaj și recunoaștere” în două zone din jurul Donețkului. Aceasta a adăugat că atacul nu a avut succes, iar trupele rusești „s-au retras pe pozițiile lor anterioare”.
Armata ucraineană a declarat că unele unități ale Diviziei 150 de pușcași motorizați a Rusiei „au suferit pierderi semnificative de cel puțin 50% din personal, arme și echipamente” în zona din jurul Popasna, la aproximativ 50 de kilometri sud-vest de Severodonetsk.
Ucrainenii estimează că „inamicul este demoralizat” din cauza „amânării constante a rotației lor”.
În Sloviansk, la vest de Severodonețk, Rusia „nu a avut succes” în desfășurarea operațiunilor de asalt în două zone și „s-a retras după pierderi”, a precizat armata.
De asemenea, Rusia „a efectuat fără succes operațiuni de asalt” în zona Bakhmut.
Dar, în pofida pierderilor, Rusia a continuat să bombardeze intens în toată zona de est.
O actualizare a Forței operative a forțelor comune ucrainene arată că forțele rusești au atacat 28 de zone din regiunile Donețk și Luhansk în ultimaele 24 de ore.
Cel puțin șapte civili au fost uciși și alți opt au fost răniți, a precizat forța operativă.
Alte 1.472 de persoane au fost evacuate din zonele de ostilități în ultima zi.
Aproximativ 80 de clădiri au fost distruse sau avariate, inclusiv fabrici, trei stații de pompieri și proprietăți rezidențiale. Cinci incendii mari au fost provocate de bombardamentele rusești în regiune, iar „în mai multe cazuri, unitățile de pompieri și de salvare au fost atacate și au fost nevoite să se întoarcă”, a mai spus grupul operativ.
Statul Major General al Forțelor Armate a declarat că luptele au continuat în centrul orașului Severodonetsk. Aproximativ 80% din oraș se află acum sub controlul rușilor.
În nord-est, un atac cu rachete a fost lansat asupra infrastructurii civile din Sumî, iar bombardamentele au lovit trei zone rezidențiale, a precizat armata.
De asemenea, armata a declarat că rușii „continuă să se pregătească pentru o ofensivă” în Harkov, trăgând cu artilerie și lansatoare multiple de rachete în cinci zone.
Administraţia prorusă instalată de Moscova în teritoriile ocupate în regiunea Zaporojie, în sud-estul Ucrainei, a anunţat joi că va prelua controlul proprietăţilor aparţinând statului ucrainean, relatează AFP.
„Regiunea eliberată Zaporojie naţionalizează proprietăţile statului ucrainean. Decretul în chestiune a fost semnat de şeful administraţiei militaro-civile a regiunii”, a declarat pe Telegram unul dintre membrii săi, Vladimir Rogov.
„Astăzi, şeful administraţiei militaro-civile a regiunii Zaporojie, Evgheni Baliţki, a semnat un decret de naţionalizare a bunurilor aparţinând Ucrainei la data de 24 februarie 2022”, a declarat Andrei Trofimov, adjunctul şefului acestei administraţii, citat de agenţiile ruse.
Potrivit acestui responsabil, măsura priveşte „terenurile, resursele naturale, infrastructurile sectoarelor strategice ale economiei”.
El nu a precizat dacă centrala nucleară de la Zaporojie, cea mai mare din Ucraina şi din Europa, ocupată în prezent de forţele ruse, este vizată.
Această regiune este în mare parte ocupată de Moscova, care a lansat o ofensivă în Ucraina pe 24 februarie, şi este vecină cu regiunea Herson, în cea mai mare parte sub control rus.
Forţele Kievului controlează totuşi în continuare capitala cu aceeaşi nume a regiunii Zaporojie.
Unul dintre negociatorii ruşi privind conflictul din Ucraina a evocat miercuri organizarea viitoare a unui referendum în teritoriile ocupate de ruşi, în vederea unei anexări, care ar putea avea loc în iulie.
Controlul Rusiei asupra litoralului Mării Azov (Herson, Zaporojie şi Doneţk), inclusiv a portului Mariupol, ar permite Moscovei să formeze un pod terestru pentru a lega teritoriul rus de peninsula Crimeea, pe care a anexat-o în 2014, scrie AFP.
Președintele Vladimir Putin i-a acordat joi un premiu de stat marelui maestru rus Serghei Karjakin, după ce acesta a fost suspendat de Federația Internațională de Șah pentru că a susținut public invazia Moscovei în Ucraina.
Putin i-a acordat tânărului de 32 de ani o medalie a ordinului „Pentru Meritul față de Patrie”, o distincție acordată rușilor care au avut realizări remarcabile în domeniile lor, potrivit unui portal oficial de informații juridice, citat de Reuters.
Karjakin, care l-a provocat pe Magnus Carlsen pentru titlul mondial în 2016, este un susținător fervent al lui Putin și a apărat decizia Rusiei de a trimite trupe în Ucraina, pe rețelele de socializare.
Comentariile sale au determinat Federația Internațională de Șah (FIDE) să îl suspende pentru șase luni pentru încălcarea codului său de etică în luna martie.
Karjakin, care s-a născut în Crimeea și a reprezentat Ucraina până în 2009, a calificat decizia de suspendare drept rușinoasă.
