UPDATE Ucrainenii din Severodonetsk trebuie „să se predea sau să moară”, afirmă liderul separatist al Republici Populare Donețk (RPD), potrivit CNN.
Forțele ucrainene din Severodonetsk trebuie să se predea sau să moară, a declarat luni un lider al așa-numitei Republici Populare Donețk (RPD) din estul Ucrainei.
„Ei au două opțiuni: fie urmează exemplul colegilor lor și se predau, fie mor. Ei nu au altă opțiune”, a declarat Eduard Basurin, adjunctul șefului Departamentului Miliției Populare din RPD, relatează agenția de presă de stat rusă RIA Novosti.
Forțele rusești controlează în prezent cea mai mare parte din Severodonetsk, epicentrul bătăliei sângeroase pentru regiunea Donbas din estul Ucrainei. Ucrainenii rezistă atacurilor și controlează aproximativ o treime din oraș.
Serhiy Hayday, șeful administrației militare din regiunea Luhansk, a declarat luni că ucrainenii reușesc în continuare să evacueze o parte din populația din oraș, dar că evacuarea este limitată de amploarea bombardamentelor.
Amnesty International a acuzat luni Rusia de crime de război în Ucraina, afirmând că sute de civili au murit în atacuri necruţătoare asupra oraşului Harkov, multe dintre atacuri fiind comise cu bombe cu fragmentare, relatează AFP.
În cursul unei anchete aprofundate, ONG-ul pentru apărarea drepturilor omului afirmă că a găsit dovezi care arată că în şapte atacuri asupra unor cartiere din cel de-al doilea oraş al Ucrainei, nord-estul ţării, forţele ruse au folosit bombe cu submuniţii de tip 9N210 şi 9N235 şi mine cu dispersie, două categorii de arme interzise prin tratate internaţionale.
Intitulat ”Oricine poate muri în orice moment”, acest raport arată cum forţele ruse au provocat pagube imense prin bombardarea necruţătoare a unor cartiere rezidenţiale din Harkov de la începutul invaziei Ucrainei, pe 24 februarie.
”Oameni au fost ucişi în casele lor şi pe străzi, la locurile de joacă şi în cimitire, în timp ce aşteptau la coadă pentru a obţine ajutor umanitar sau pentru a cumpăra alimente şi medicamente”, a spus Donatella Rovera, cercetătoare pentru situaţii de criză şi conflict în cadrul Amnesty.
”Utilizarea repetată de arme cu submuniţii interzise pe scară largă este şocantă şi demonstrează un dispreţ total pentru vieţile civililor”, a adăugat ea.
Deşi Rusia nu este semnatară a Convenţiei privind armele cu submuniţie, nici a Convenţiei privind minele antipersonal, dreptul internaţional umanitar interzice atacurile şi utilizarea de arme care, prin natura lor, lovesc fără deosebire şi constituie o crimă de război, subliniază raportul Amensty.
Este de aşteptat ca arsenalul nuclear global să crească în următorii ani pentru prima dată de la Războiul Rece, în timp ce riscul ca aceste arme să fie folosite este cel mai mare din ultimele decenii, a declarat luni un important grup de reflecţie privind conflictele şi armamentul.
Invazia Rusiei în Ucraina şi sprijinul acordat de Occident Kievului au sporit tensiunile între statele care deţin arme nucleare din lume, a anunțat think-tank-ul Stockholm International Peace Research Institute (SIPRI) într-un nou set de cercetări.
În timp ce numărul de arme nucleare a scăzut uşor între ianuarie 2021 şi ianuarie 2022, SIPRI a declarat că, dacă puterile nucleare nu iau măsuri imediate, stocurile globale de focoase ar putea începe în curând să crească pentru prima dată în ultimele decenii, scrie Reuters.
„Toate statele înarmate nuclear îşi măresc sau îşi modernizează arsenalele şi majoritatea îşi ascut retorica nucleară şi rolul pe care îl joacă armele nucleare în strategiile lor militare”, a declarat Wilfred Wan, directorul Programului pentru arme de distrugere în masă al SIPRI, în anuarul din 2022 al think-tank-ului.
„Aceasta este o tendinţă foarte îngrijorătoare”, a afirmat acesta.
La trei zile după invazia Moscovei în Ucraina, pe care Kremlinul o numeşte o „operaţiune militară specială”, preşedintele Vladimir Putin a pus arsenalul nuclear „de descurajare” în stare de alertă ridicată.
El a avertizat, de asemenea, asupra unor consecinţe care vor fi „cum nu aţi mai văzut în întreaga voastră istorie” pentru ţările care ar sta în calea Rusiei.
Rusia deţine cel mai mare arsenal nuclear din lume, cu un total de 5.977 de focoase nucleare, cu aproximativ 550 mai multe decât Statele Unite.
Cele două ţări deţin mai mult de 90% din focoasele nucleare din lume, deşi SIPRI a declarat că China se află în plină expansiune cu un număr estimat de peste 300 de noi focoase nucleare.
SIPRI a precizat că numărul global de focoase nucleare a scăzut la 12.705 în ianuarie 2022, de la 13.080 în ianuarie 2021. Se estimează că 3.732 de focoase au fost desfăşurate cu rachete şi avioane, iar aproximativ 2.000 – aproape toate aparţinând Rusiei sau Statelor Unite – au fost menţinute într-o stare de pregătire ridicată.
„Relaţiile dintre marile puteri ale lumii s-au deteriorat şi mai mult într-un moment în care omenirea şi planeta se confruntă cu o serie de provocări comune profunde şi presante care pot fi abordate doar prin cooperare internaţională”, a declarat preşedintele consiliului de administraţie al SIPRI şi fostul premier suedez Stefan Lofven.
