UPDATE 4 Ţările occidentale trebuie să se pregătească de „un război de uzură” pe „termen lung” în Ucraina, a avertizat joi secretarul general al NATO Jens Stoltenberg la Washington, după o întrevedere cu preşedintele american Joe Biden, relatează AFP.
„Trebuie să fim pregătiţi pe termen lung. Pentru că ceea ce vedem este că acest război a devenit acum un război de uzură”, a declarat Jens Stoltenberg în faţa jurnaliştilor.
Jens Stoltenberg este prezent în capitala americană pentru a pregăti summitul NATO prevăzut să aibă loc între 28 şi 30 iunie la Madrid şi a precizat că are intenţia de a obţine rezultate înaintea evenimentului.
Războiul din Ucraina „s-ar putea termina mâine, dacă Rusia pune capăt agresiunii sale”, a declarat miercuri secretarul general al NATO în cadrul unei conferinţe de presă alături de şeful diplomaţiei americane, Antony Blinken.
Dar „nu vedem niciun semn în această direcţie în acest stadiu”, a adăugat el.
Războiul declanşat de Rusia în Ucraina va dura încă „multe luni”, a afirmat la rândul său Antony Blinken.
De la începutul invaziei, trupele ruse au preluat controlul unor regiuni din sudul Ucrainei – cea mai mare parte din Herson şi o parte din Zaporojie – şi avansează lent în Donbas după cucerirea Mariupol (sud-est).
UPDATE 3 Consiliul Uniunii Europene a aprobat joi, cu unele amendamente, al şaselea set de sancţiuni împotriva Rusiei, inclusiv embargoul petrolier parţial, afirmă surse politice de la Bruxelles.
Noile sancţiuni şi derogările de care beneficiază anumite ţări au fost aprobate în unanimitate de ambasadorii statelor membre UE, afirmă oficiali de la Bruxelles citaţi de Agenţia France-Presse şi de cotidianul Le Figaro.
Consiliul European a anunţat luni seară o nouă serie de sancţiuni împotriva Rusiei, inclusiv reducerea semnificativă a importurilor de petrol. „Vor fi reduse cu 90% importurile de petrol din Rusia în UE până la sfârşitul anului”, a declarat preşedintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen. Măsurile au fost aprobate formal joi de Consiliul Uniunii Europene.
Acordul este rezultatul unui compromis cu Ungaria, Slovacia şi Cehia, care s-au opus propunerii iniţiale a Comisiei Europene de a opri total, în mod etapizat, importurile de petrol din Rusia. Liderii UE nu au putut ajunge la un acord privind oprirea totală a importurilor de petrol din Rusia, astfel că au acceptat oprirea importurilor pe cale maritimă, iar livrările prin oleoducte vor continua. Polonia şi Germania au fost nevoite să ofere garanţii Ungariei, Slovaciei şi Cehiei că, în cazul în care Rusia va opri ca ripostă exporturile pe cale terestră, vor furniza petrol acestor ţări.
În contextul obiecţiilor formulate de Ungaria, numele Patriarhului Chiril, al Bisericii Ortodoxe Ruse, nu a fost inclus pe lista persoanelor sancţionate.
Decizia Uniunii Europene de a interzice parţial importurile de petrol din Rusia probabil va destabiliza pieţele globale ale energiei, a acuzat Administraţia de la Moscova, considerând această abordare drept „autodistructivă” pentru Blocul comunitar. „Decizia Uniunii Europene de a renunţa parţial la petrolul rusesc şi la produse petroliere, precum şi refuzul de a mai emite asigurări navelor comerciale ruse probabil vor genera noi majorări de preţuri, vor destabiliza pieţele energiei şi vor perturba reţelele de aprovizionare”, a anunţat joi Ministerul de Externe de la Moscova, citat de agenţia Reuters.
UPDATE 2 Preşedintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a declarat joi – într-un discurs adresat politicienilor şi locuitorilor din Luxemburg – că trupele ruse controlează în prezent aproape 20% din teritoriul Ucrainei, dar, de la începutul invaziei ruse pe scară largă în 24 februarie, forţele de apărare ucrainene au eliberat 1.017 de aşezări, potrivit agenţiei ucrainene oficiale de presă Ukrinform.
Din 24 februarie, „forţele ruse au intrat în 3.620 de aşezări ale Ucrainei. 1.017 dintre ele au fost deja eliberate, alte 2.603 urmează să fie eliberate. În prezent, aproximativ 20% din teritoriul nostru, aproape 125.000 de kilometri pătraţi, se află sub controlul ocupanţilor (ruşi), ceea ce este mult mai mult decât suprafaţa tuturor ţărilor Benelux (Belgia, Ţările de Jos şi Luxemburg) la un loc”, a subliniat preşedintele ucrainean.
În acelaşi timp, Zelenski a amintit că Rusia a declanşat războiul împotriva Ucrainei încă cu opt ani în urmă şi, ca urmare a acţiunilor agresive din 2014 până la 24 februarie a acestui an, Moscova a controlat aproape 43.000 de kilometri pătraţi din teritoriul ucrainean: peninsula Crimeea şi o treime din regiunile Doneţk şi Lugansk.
Preşedintele ucrainean a mai spus în acelaşi context că, în prezent, aproximativ 300.000 de kilometri pătraţi din teritoriul ucrainean sunt înţesaţi cu mine şi obuze neexplodate.
În acelaşi timp, capturarea capitalei ucrainene Kiev este unul dintre obiectivele prioritare ale armatei ruse, a declarat joi şeful administraţiei militare a Kievului, Serhii Korniiciuk, citat de EFE şi Ukrinform.
Concentrarea ofensivei ruse în Donbas, în estul ţării, nu înseamnă că forţele Moscovei au abandonat obiectivul de a captura Kievul, a avertizat responsabilul ucrainean, în opinia căruia, ocuparea Kievului rămâne un „obiectiv prioritar” al forţelor ruse.
Evocând „barbaria” rusă în suburbiile Kievului în prima fază a invaziei ruse, precum la Bucea sau Irpin, Serhii Korniiciuk a spus că armata ucraineană monitorizează cu atenţie acţiunile inamicului.
„Trebuie să facem totul pentru ca astfel de lucruri să nu se mai repete şi să pregătim oraşul (Kiev) de o eventuală apărare, dacă este cazul, pentru a da o ripostă demnă inamicului”, a adăugat el.
UPDATE Ucrainenii au declanșat mai multe contraatacuri în Severodonetsk, dar rușii dețin în continuare „cea mai mare parte” a orașului, anunță CNN care utilizează surse ucrainene.
Armata ucraineană a desfășurat o serie de contraatacuri în orașul Severodonetsk din estul țării, dar forțele rusești controlează în continuare „cea mai mare parte” a orașului, a declarat un oficial militar regional ucrainean.
Severodonetsk este unul dintre ultimele bastioane deținute de Ucraina în regiunea estică Luhansk.
First-person video footage of the clashes for #Severodonetsk. pic.twitter.com/TR0HTE1rKu
— NEXTA (@nexta_tv) June 2, 2022
Șeful administrației militare din Luhansk, Serhiy Hayday, a declarat că forțele Kremlinului nu au făcut niciun progres miercuri seară în încercarea lor de a cuceri Severodonetsk, în ciuda afirmațiilor rusești potrivit cărora au cucerit întregul oraș.
Hayday a declarat anterior că 10.000 de trupe controlate de Rusia luptă pentru a cuceri orașul.
Contraofensiva trupelor ucrainene a reușit să îndepărteze forțele inamice de pe unele străzi și le-a permis apărătorilor să captureze câțiva prizonieri de război, potrivit lui Hayday.
„Ei nu controlează întregul oraș, luptele continuă”, a declarat Hayday.
Miercuri, Hayday a declarat că rușii controlează 80% din oraș.
Administrația Biden intenționează să vândă Ucrainei patru drone MQ-1C Gray Eagle care pot fi înarmate cu rachete Hellfire pentru a fi folosite pe câmpul de luptă împotriva Rusiei, susțin trei surse citate de Reuters.
Vânzarea dronelor fabricate de General Atomics ar putea fi în continuare blocată de Congres, au declarat sursele, adăugând că există și riscul unei inversări de politică de ultim moment care ar putea anula planul, care este în curs de examinare la Pentagon de câteva săptămâni.
Ucraina a folosit mai multe tipuri de sisteme aeriene fără pilot cu rază de acțiune mai mică împotriva forțelor rusești. Printre acestea se numără RQ-20 Puma AE de la AeroVironment (AVAV.O) și Bayraktar-TB2 din Turcia.
Dar Gray Eagle reprezintă un salt tehnologic, deoarece drona poate zbura până la 30 de ore și poate colecta cantități uriașe de date. De asemenea, Gray Eagles, versiunea mai cunoscutei drone Predator, poate transporta până la opt rachete puternice Hellfire.
Tranzacția este importantă deoarece ar pune pentru prima dată pe câmpul de luptă împotriva Rusiei un sistem american avansat și reutilizabil, capabil de multiple lovituri în adâncime.
Administrația președintelui Joe Biden intenționează să notifice Congresul cu privire la potențiala vânzare către Ucraina în următoarele zile, urmând ca după aceea să facă un anunț public, a declarat un oficial american.
Banii din Inițiativa de asistență pentru securitatea Ucrainei, recent aprobată, în valoare de 40 de miliarde de dolari, au fost puși deoparte pentru a finanța atât posibila vânzare, cât și instruirea necesară pentru drone, au declarat sursele.
„În general, MQ-1C este o aeronavă mult mai mare, cu o greutate maximă la decolare de aproximativ trei ori mai mare decât cea a Bayraktar-TB2, cu avantaje proporționale în ceea ce privește capacitatea de încărcare utilă, autonomia și rezistența”, a explicat expertul în drone Dan Gettinger de la Vertical Flight Society.
Pregătirea pe sistemul UAV fabricat de General Atomics durează de obicei luni de zile, a declarat Gettinger. Totuși, a fost propus un plan de pregătire a tehnicienilor și operatorilor ucraineni în câteva săptămâni, au precizat sursele.
Între 60 şi 100 de soldaţi ucraineni mor în fiecare zi în luptă şi alţi aproximativ 500 sunt răniţi, a declarat preşedintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, pentru media americane Newsmax într-un interviu publicat miercuri, scrie AFP.
„Situaţia în est este cu adevărat dificilă”, a adăugat şeful statului ucrainean.
„Pierdem zilnic între 60 şi 100 de soldaţi, ucişi în luptă, şi aproximativ 500 sunt răniţi”, a detaliat liderul de 44 de ani, care a vorbit cu ajutorul unui interpret.
Acest număr mare de victime intervine în timp ce trupele ucrainene luptă cu înverşunare împotriva unei puternice concentraţii de forţe ruse care încearcă să preia controlul asupra regiunii Lugansk din estul Ucrainei. „Cea mai mare parte” din Severodoneţk, un oraş cheie din această zonă, se află acum sub controlul armatei ruse, după numeroase bombardamente care au distrus aproximativ 90% din oraş, potrivit televiziunii ucrainene.
„Ne menţinem poziţiile defensive” în est, a subliniat însă Volodimir Zelenski. De asemenea, ruşii au suferit pierderi semnificative potrivit informaţiilor de pe front.
Guvernul ucrainean a estimat astfel săptămâna trecută că Rusia a pierdut peste 30.000 de soldaţi de la începutul invaziei Ucrainei la 24 februarie
