Melomanii au parte de reeditarea celei dintâi ediții a cărții „Texte pentru Phoenix“ apărute inițial la Editura Litera în 1976, noul volum apărut la editura TREI fiind editat sub denumirea de Cantafabule. Texte pentru Phoenix, sub semnătura autorilor Șerban Foarță și Andrei Ujică.
„Din inițiativa unei prietene esențiale, Carmen Eberhat, a luat formă cartea de mai jos.Ea este o reeditare a celei dintâi ediții Texte pentru Phoenix, Editura Litera, 1976, la care s-au adăugat versurile așa cum au fost ele cântate – Cantafabule, împreună cu ilustrațiile ce nu au mai apărut pe coperta discului, după cum fusese prevăzut. Interiorul copertei duble a albumului trebuia să conțină versurile melodiilor, încadrate de desene suplimentare de Elisabeta (astăzi, Elisabeth Ochsenfeld) și Valeriu Sepi, așa cum semnau împreună atunci. E vorba deci de o dublă restituire: a ediției originale a cărții și a graficii albumului care nu a văzut niciodată până acum lumina tiparului“, spune Andrei Ujică despre această apariție.
„Şerban Foarţă împlineşte zilele astea vârsta de 80 de ani.
La mulţi ani, Şerban. Pentru mine, eşti poetul care a iubit limba română, făcând-o să cânte şi să danseze. Câţiva prieteni s-au gândit să-i facă un cadou surpriză şi au reeditat, după aproape jumătate de veac, volumul «Cantafabule: Texte pentru Phoenix», Ed. Litera, 1976. Este vorba de texte scrise de Şerban Foarţă (secondat de Andrei Ujică) pentru opera rock CANTAFABULE, compusă de Nicolae Covaci şi trupa timişoreană Phoenix. Noua ediţie, necenzurată, a apărut recent la Editura TREI. Faţă de prima ediţie, ea conţine mai multe texte, mai multe ilustraţii grafice (Lili & Valeriu Sepi), o prefaţă semnată de Andrei Ujică etc. CANTAFABULE este de departe cea mai importantă şi cea mai bine ticluită operă rock din cultura română. Ea s-a născut în urma întâlnirii cvasimiraculoase (la Timişoara, unde altundeva?, în 1974-1975) dintre câţiva muzicieni de excepţie (trupa rock Phoenix, condusă de Nicolae Covaci) şi doi cărturari de excepţie (Şerban Foarţă şi Andrei Ujică). Pe stadioane, adolescenţii cântau extaziaţi, fără să le înţeleagă prea bine, texte arhaice, preluate şi prelucrate din bestiare medievale (Fiore di virtù) şi din cărţi populare româneşti, precum Floarea Darurilor şi Fiziologul. M-am hotărât atunci (la invitaţia prietenului Florian Pittiş) să ţin la Radio o rubrică săptămânală în care să explic simbolistica animalelor fabuloase şi conceptele morale, filosofice şi religioase pe care acestea le întru(chi)pau. Ulterior, amplificate, aceste eseuri au compus un volum autonom, cartea mea de debut, «Grădina de dincolo: Zoosophia» (1980). Reeditarea volumului «Texte pentru Phoenix» acum, după jumătate de veac, mă face să cred că, într-adevăr, duhul păsării mitologice are har «de a renaşte, curăţit prin jar,/ din cenuşa-i proprie şi din propriu-i scrum,/ astăzi, ca şi mâine; pururi şi acum»”, a spus Andrei Oișteanu despre această apariție, care poate fi comandată aici.
