„Transalpina arădeană”, traseul care traversează zone pitorești, cu peisaje mirifice, construcții vechi...

„Transalpina arădeană”, traseul care traversează zone pitorești, cu peisaje mirifice, construcții vechi de sute de ani și multă istorie FOTO

0
DISTRIBUIȚI
<


div class="press-in-article" style="margin-left: auto; margin-right: auto; text-align: center; margin-top: 5px; margin-bottom: 5px; " id="press-1945081229">

Într-una din cele mai pitorești zone ale județului Arad, cea dintre localitățile Dieci, Laz și Dezna, administrația județului intenționează să modernizeze un drum de peste 11 kilometri care a fost deja supranumit „transalpina Aradului”, deoarece, fiind amenajat în continuarea drumului dintre Julița și Mădrigești, realizat cu fonduri europene, care leagă valea Mureșului de cea a Crișului Alb, traversează zona montană a județului.

Totodată, drumul, care va scurta traseul spre stațiunea Moneasa, va trece prin mai multe mici așezări aproape arhaice, care au rămas izolate dar care mai ascund vechi monumente de arhitectură rurală sau produse și obiceiuri locale.

Vechi bisericuțe de lemn

La Julița, sat care aparține de comuna Vărădia de Mureș, se păstrează o bisericuță de lemn cu hramul „Intrarea Maicii Domnului în Biserică”, ridicată de credincioși în anul 1787 cu ajutorul meșterilor locali, în stilul vechilor biserici de lemn din Transilvania. Clopotul bisericii a fost turnat în anul 1811, la Timișoara, iar pictura interioară, care acoperă zidurile și bolta bisericii, datează din anul 1813 și aparține meșteriolor Simon Salaghi de Brad, Nichifor Nandrolias și Nicolae Coler zugravuʹ din Lupșa Mare, iar iconostasul și tronul arhieresc au fost decorate și pictate de aceiași meșteri. În urma ultimei restaurări s-a urmărit să se mențină cât mai mult din arhitectura inițială a lăcașului de cult, biserica fiind declarată monument istoric.

Tot la Julița există o biserică de lemn greco-catolică, al cărei hram este „Sfânta Treime”, și care a fost construită în anul 1877. Slatina de Mureș este, la rândul lui, un sătuc din Munții Zarandului, cu case vechi și o biserică cu hramul „Înălțarea Domnului”, construită în 1886. O altă bisericuță de lemn, cu hramul „Sf. Mucenic Gheorghe”, aflată în stare bună, se află în vechiul sat Mădrigești de la poalele Munților Zarandului, care aparține de comuna Brazii. Lăcașul de cult a fost înălțat în anul 1804. Turnul bisericii, cu bulb, de inspirație barocă, este unic printre  bisericile de lemn de pe valea Crișului Alb. Un castel construit în jurul anului 1800, în stil neoclasic, se mai păstrează în comuna Brazii, al cărei nume se trage de la brazii înalți, dintr-o specie rară, aflați în parcul care înconjoară castelul. Și aici se află o bisericuță de lemn cu hramul „Adormirea Maicii Domnului”, datată în anul 1866. Icoane valoroase din cele două biserici se află acum la mănăstirea Arad-Gai.

Atracții pe transalpina Aradului

În satul Revetiș care aparține de comuna Dieci, aflată pe malul Crișului Alb, poate fi vizitat un muzeu etnografic cu obiecte caracteristice zonei, o biserică ortodoxă consturită în stilul specific al bisericilor de pe Valea Crișului Alb, sau schitul din satul aparținător Roșia, ridicat în ultimul deceniu al secolului trecut și închinat Sfinților Arhangheli Mihail și Gavriil, iar agroturismul începe să devină o ocupație înfloritoare. Laz, sat care aparține de comuna Dezna, este astăzi aproape părăsit, cu doar câțiva locuitori, dar a început să fie deja căutat pentru case de vacanță. A fost cunoscut pentru albinărit, cultura cartofului și creșterea bivolilor, care pot fi văzuți și acum, în număr mai mic, iar cei care doresc să înființeze ferme de profil  și să trăiască o viață necontaminată de normele impuse de secolul actual, sunt bineveniți în sat.

Dezna, așezată la poalele munților Codru Moma, se află la doar cinci kilometri distanță de stațiunea Moneasa, și este una din cele mai pitorești așezări ale județului, unde se păstrează tradițiile și folclorul local. Din vechea localitate medievală se păstrează, pe dealul Ozoiu, ruinele unei cetăți de piatră care, în secolul al XVI-lea, făcea parte de sistemul de apărare din vestul Transilvaniei, ulterior aflându-se sub stăpânire turcească și disputată între aceștia și unele familii nobiliare. Biserica ortodoxă din Dezna cu hramul „Pogorârea Sfântului Duh”, păstrează elemente arhitecturale din a doua jumătate a secolului al XVI-lea, iar în anul 1769 au apărut noi transformări, așa cum reiese dintr-o inscripție cu litere chirilice păstrată pe un fragment de cruce. Pictura iconostasului și a boltei datează din secolele XVII-XVIII, iar biserica, împreună cu două troițe, a fost declarată monument istoric.

La Dezna mai poate fi văzut un castel consturit în stil neoclasic din secolul al XIX-lea și ruinele unei topitorii de fier care a existat în apropiere. Plimbările pe Valea Zugăului, vârfurile Măgura Diecilor și Lacul Tăului sau pescăria cu cele două heleștee sunt locuri foarte atractive pentru iubitorii de natură.

Surse foto: glsa.ro, wikipedia.org, virtualarad.net, comunadezna.ro

LĂSAȚI UN MESAJ

Introdu rezultatul corect * Time limit is exhausted. Please reload CAPTCHA.