Parcul Național Retezat a fost retras din rețeaua rezervațiilor biosferei din patrimoniul mondial UNESCO (Organizația Națiunilor Unite pentru Educație, Știință și Cultură), astfel că România a rămas cu doar două arii protejate recunoscute de forul mondial: Delta Dunării și Pietrosu Mare. Rezervaţia științifică a fost înfiinţată în anul 1935 şi a fost inclusă din anul 1979 în Reţeaua Internaţională a Rezervaţiilor prin programul de ocrotire al biosferei coordonat de UNESCO, transmite adevarul.ro.
Administrația Parcului Național Retezat a transmis, într-un mesaj pe pagina ei de Facebook, explicații cu privire la retragerea ariei protejate din UNESCO.
„Parcului Național Retezat i-a fost suspendat statutul de rezervație a biosferei tocmai datorită sălbăticiei sitului, explicația fiind foarte clar menționată și pe website-ul UNESCO: «Unele țări și-au retras din Rețeaua Mondială de Rezervații ale Biosferei acele situri care au fost desemnate în anii 1970 și 1980, deoarece nu a fost posibil ca aceste situri să respecte noile cerințe ale Strategiei de la Sevilla pentru Rezervațiile Biosferei care, de exemplu, prevede existența de comunități rezidente în zona de tranziție a Rezervației Biosferei». Iar Parcul Național Retezat nu are pe teritoriul său nicio așezare umană permanentă”, a anunțat administrația PNR.
Există, totuși, mai multe așezări umane pe teritoriul Parcului Național Retezat, însă acestea nu intră în categoria celor specificate în regulamentul UNESCO. Stațiunea Râuşor se află în Zona de Dezvoltare Durabilă a parcului naţional, unde ocupă 68 de hectare, suprafaţă în care există deja investiţii în infrastructură specifică pentru turism, respectiv cabane şi pensiuni, pârtii de schi şi alte amenajări. Alături de Râuşor, care ocupă cea mai mare suprafaţă din Zona de Dezvoltare Durabilă a Retezatului, doar cabanele Pietrele şi Gura Zlata mai fac parte din aceeaşi categorie.
„Complexul turistic Râușor și alte cabane de pe teritoriul PNR nu au persoane rezidente, turiștii nu sunt considerați persoane rezidente și totodată, în explicația UNESCO (destul de clară după noi) se face referire la comunități rezidente.
Totodată la pct. 131 din Raportul UNESCO (link în comentarii) scrie că Comitetul consultativ (Advisory Committee) a luat notă de informația că există un oarecare număr de persoane (aprox. 1.000) care desfășoară activități sezoniere pe teritoriul parcului, dar n-au considerat că așa ceva este suficient pentru a îndeplini criteriul referitor la existența de comunități rezidente acolo”, au transmis autoritățile pe pagina de Facebook a parcului.
Reprezentanții Parcului Național Retezat susțin că au demarat și o acțiune ce va repune zona pe harta siturilor UNESCO, încât să se respecte noile cerințe ale Strategiei de la Sevilla pentru Rezervațiile Biosferei, respectiv pe cea care prevede existența de comunități rezidente în zona de tranzitie a Rezervației Biosferei.
Într-un raport publicat pe site-ul UNESCO, organizația oferă detalii despre ieșirea parcului național din rândul rezervațiilor UNESCO. Potrivit documentului, din 2021, Consiliul consultativ al Programului Omul și Biosfera (MAB) din cadrul UNESCO a remarcat că nu a fost încă înființată nicio entitate care să administreze rezervatia biosferei, iar un nou plan de management al parcului național este încă în curs de realizare.
„Comitetul Consultativ a reținut că zonarea internă a Parcului Național Retezat a fost stabilită în 2003 și că zona de conservare durabilă și zona de dezvoltare durabilă a parcului național au fost fuzionate pentru a crea zona de tranziție a rezervației biosferei. Comitetul consultativ a luat notă de faptul că prima recomandare de a explora posibilitatea extinderii sitului dincolo de granițele parcului național, prin extinderea zonei exterioare de tranziție, a fost documentată fără succes. O versiune revizuită a planului de management al Parcului Național Retezat este așteptată în curând. Comitetul a remarcat, de asemenea, că un organism specific pentru administrarea rezervației biosferei nu a fost creat și nici un buget asociat nu a fost alocat”, se arată în raportul Consiliului internațional de coordonare al Programului Omul și Biosfera (MAB) din cadrul UNESCO.
Potrivit documentului, Comitetul consultativ a solicitat, de asemenea, informații mai detaliate cu privire la participarea comunităților locale la gestionarea rezervației biosferei și detalii cu privire la dificultăţile întâmpinate în extinderea rezervaţiei dincolo de limitele parcului național.
„În plus, Comitetul a solicitat autorităților să să prezinte un plan de management pentru întreaga rezervație a biosferei cu roluri clar definite și responsabilități. Comitetul consultativ a concluzionat că site-ul nu îndeplinește criteriile. Comitetul consultativ prin urmare, a recomandat autorităților să retragă site-ul și le-a invitat să depună un formular de nominalizare cât mai curând posibil, dacă doresc acest lucru. Comitetul Consultativ a subliniat, de asemenea, că Secretariatul MAB (al programului UNESCO Omul și Biosfera) și Birourile UNESCO rămân disponibile să asiste autoritățile în procesul de nominalizare”, se arată în raport.
Cat de cretine trebuie sa fie aceste criterii? Cum adica? Pt a fi inclusa intr-o REZEVATIE A BIOSFEREI, este necesara prezenta celor mai distrugatori ai biosferei in general? Adica a oamenilor? Cat de cretina trebuie sa fie aceasta regula?!