Sorin Sunshine Stanca, o figură binecunoscută în comunitatea moto din Timișoara și nu numai își va lansa prima sa carte care poartă numele de „Sunt doar un băiat de asfalt“ sâmbătă, 17 septembrie, la Muzeul Satului Bănățean, în cadrul evenimentului Bikers Picnic. Evenimentul este adresat tuturor motociliștilor din Timiș și va include și a paradă moto, cursuri de prim ajutor, întâlnire cu instructori moto, verandă literară, concursuri distractive, concerte, food truck și standuri cu cafea, băuturi răcoritoare și bere. Înaintea acestei lansări de carte am realizat un interviu inedit cu Sorin Sunshine Stanca.
– Cine este Sorin Stanca și de unde vine pasiunea ta pentru motociclism și muzică?
– Eu sunt Sorin Stanca! Apreciez stilul tău jurnalistic dar mi se pare ciudat să vorbesc despre mine la persoana a treia. Mai trebuie să folosesc și pluralul de majestate, știi tu, Sorin Stanca sau Cel ce ne-a dat interviu. Era să închei cu gen dar m-am oprit la timp. Dar să revenim, cine sunt eu? Sunt doar un băiat simplu cu bucurii simple: muzică și motoare. Cu muzica e simplu, eram prin a zecea și am ascultat la radio AC/DC cu Back in Black. Once you go Back in Black, you never go back. Erau anii ’80, cei mai frumoși ani pentru heavy metal. Cât despre motoare, le-am descoperit mai târziu din simplul motiv că în gașca mea de rockeri nu era niciun motociclist. Îi vedeam pe bikeri pe străzi, erau puțini pe vremea aia și dintotdeauna motocicliștii au fost eroii mei așa că, inevitabil, am făcut pasul și mi-am luat motor. A fost cea mai bună decizie din viața mea. Restul e poveste. O poveste extraordinară.
– Cu patru ani în urmă ai devenit cunoscut datorită faptului că ai lansat burgeri numiți Jandarm cu carne bătută sau Jandarmerița picantă.
De unde ți-a venit ideea asta?
– Am și uitat de chestia asta. Era după acel 10 August cu marile proteste ce aveau loc în țară. Era cultura protestului și toți credeam că putem schimba un sistem corupt. Eu încă mai cred că putem schimba ceva și mă bazez pe niște arme redutabile: umorul și sarcasmul. Nu ne lăsăm, vom lupta până la ultimul zâmbet!
– Cum l-ai cunoscut pe Adi Bărar și care au fost cele mai frumoase momente trăite alături de el?
– Cu Adi Bărar m-am cunoscut personal prin 2008. Eu aveam un magazin moto și el a venit să cumpere ceva piese pentru motoarele lui. Avea o grămadă de proiecte, la unele am fost și pilot de încercare. El cu Rici, tehnicul și prietenul lui construiau un trike și eu băgam ture cu el să le dau feedback. Odată țin minte că am căzut cu motorul din care urma să se facă trike și după accident îl sună un prieten comun pe Adi să vadă ce mai face. Zice Adi: „Mă, îs necajit, a căzut Sorin cu motorul meu acuma vreo jumate de oră”. Tipul, panicat, întreabă: „Și ce-a pățit, cum e?”. Păi, nu e foarte grav, zice Adi, are toba zgâriată, o semnalizare spartă și ghidonul îndoit. Nu motorul, urlă prietenul nostru comun în telefon, Sorin, Sorin ce are?!? Ah, ce să aibă, n-are nimic, ăsta e motociclist, nu glumă. Da, Adi Bărar, un mare muzician, un meseriaș desăvârșit în toate domeniile și un prieten extraordinar! Pot spune cu certitudine, și cu un ușor regret, ca Adi a fost un mult mai bun prieten pentru mine decât am fost eu pentru el, amintiri împreună cu el am cu miile și îl port mereu în gând.
– Pregătești lansarea primei cărți. Cum ți-a venit această idee? Ce conține cartea și ce urmează?
– O să-mi lansez volumul de debut sâmbătă, 17 septembrie, de la orele 18, în cadrul unui eveniment moto, evident. E vorba de Bikers Picnic, un mini festival al Comunității Moto Timișorene care va avea loc la Muzeul Satului Bănățean de la Pădurea Verde. E vorba de mai multe povestiri, culese nu din folclor, ci mai mult de pe Facebook, și tipărite cu ajutorul prietenilor de la Editura Brumar Timișoara. Ce va urma, vom vedea.
