Curtea de Apel București dă dreptate CNSAS: istoricul timișorean Victor Neumann a fost colaborator al Securității

Curtea de Apel București a dat dreptate CNSAS în procesul intentat istoricului timișorean Victor Neumann.

CNSAS a stabilit că Victor Neumann a fost colaborator al Securității și s-a ajuns în instanță, unde un complet de contencios administrativ și fiscal al Curții de Apel București a fost desemnat să constate veridicitatea celor susținute de CNSAS, și anume că Victor Neumann a fost colaborator al Securității. Prin hotărârea pronunțată azi, 4 noiembrie, Curtea de Apel București a admis acțiunea formulată de CNSAS și a constatat că Victor Neumann a fost colaborator al Securității. Sentința nu este definitivă, pârâtul având dreptul de a face recurs.

Potrivit presshub.ro, care a studiat dosarul din instanță, Victor Neumann a fost recrutat de securitate în 31 august 1977, pe probleme de artă și cultură, pe când era muzeograf  la Muzeul Banatului. A fost colaborator al Securității până în 1989 și a beneficiat de frecvente călătorii în străinătate, fiind pregătit contrainformativ să furnizeze informații despre românii din diaspora care erau ostili regimului comunist. Neumann a furnizat Securității 52 de note informative, în care se făcea referire și la colegi din muzeu care nu s-ar fi conformat directivelor oficiale ale PCR, erau criticate temele unor expoziții și s-a făcut referire chiar la un salon literar condus de un preot din Jimbolia, care ar fi funcționat ilegal, printre participanți fiind menționați prestigioși oameni de cultură timișoreni, precum Șerban Foarță sau Andrei Ujică.

Potrivit unei chitanțe din 1989 cu antet, descoperită într-un dosar, Victor Neumann confirma că a primit suma de 100 de dolari americani. Conform sursei citate, istoricul susține că banii i-au fost dați de un ofițer de Securitate înainte de a pleca într-o vizită în Israel, ca bani de buzunar, și că nu a dat informații în schimbul acestei sume.

Victor Neumann apare în arhivele CNSAS cu mai multe nume conspirative: „Hodoș Polixeanu”, „Hodoș Polixenie”, „Polixenie/Hodoș”, „Nedelcu” sau ”Robert”. La semnarea angajamentului, ofițerul de securitate a consemnat că Neumann și-a oferit sprijinul ca specialist iar recrutarea a fost benevolă.

În apărarea sa, Victor Neumann a susținut în fața instanței că a transmis Securității doar opinii științifice din domeniul istoriei și nu a recunoscut notele informative întocmite de ofițeri de securitate, pe motiv că pe acelea nu le-ar fi semnat. El a mai susținut că informațiile pe care le-a furnizat nu au adus nici un fel de prejudicii persoanelor despre care a dat informații, dându-l ca exemplu în acest sens pe Alexandru Rădulescu, fostul său coleg de la Muzeul Banatului, solicitând ca acesta să fie audiat ca martor. Tot în apărarea sa, Neumann a cerut ca în apărarea sa să se ceară punctul de vedere al lui Ioan Indrei, tocmai ofițerul de securitate care răspundea de instituțiile de cultură și căruia îi furniza informațiile, dar solicitarea sa a fost respinsă.

Istoricul timișorean Victor Neumann a fost manager al muzeului de artă din Timișoara din 2013 până în 2020, când o comisie de evaluare a considerat că activitatea sa managerială are numeroase deficiențe, nu s-a respectat legislația și s-au impus mai multe decizii care au adus numeroase prejudicii muzeului, așa încât i-a acordat nota 6,04, care nu i-a mai permis continuarea mandatului. În anii în care Victor Neumann a fost directorul muzeului de artă, nu a depus nici o declarație pe proprie răspundere privitoare la o eventuală colaborare cu Securitatea, așa cum pretinde legea, pe motiv că asemenea informații nu sunt de interes public.