INTERVIU Anatol Ștefăneț, liderul formației Trigon: „Jazzul e o conotație care te...

INTERVIU Anatol Ștefăneț, liderul formației Trigon: „Jazzul e o conotație care te duce cu gândul la libertate“

0
DISTRIBUIȚI
Foto: Nedici Dragoslav

Ediția din acest an a Timișoara Jazz Festival – eveniment care s-a desfășurat în perioada 24 octombrie – 2 noiembrie – a inclus și un concery al formației Trigon, din Republica Moldova, care este una dintre cele mai populare trupe de etno-jazz din Europa de Est și nu numai.

Trupa a luat naștere acum 30 de ani din dorința lui Anatol Ștefăneț de a crea o muzică nouă, care să îmbine două pasiuni ale sale – pentru jazz și pentru muzica populară. De atunci au fost invitați să cânte pe cele mai mari scene muzicale, iar sonoritățile lor din muzica populară românească și moldovenească sunt amestecate la marele fix cu improvizații meșteșugite și proaspete, care conectează tradiția cu modernismul. După concertul lor susținut la Sala Capitol, liderul formației Trigon, Anatol Ștefăneț – născut pe 23 ianuarie 1956 – ne-a acordat un interviu.

Cel mai recent album al formației Trigon se poate asculta pe platformele digitale. Va exista și o versiune fizică a acestui material discografic?

Noul nostru album a apărut doar în digital. Și va merge tot așa. Au trecut vremurile acelea când se imortaliza muzica pe CD vinil și așa mai departe. Fizic nu o să apară. ..cel puțin deocamdată nu vrem să-l scoatem și sub altă formă.

Trigon împlinește în acest an treizeci de ani de activitate. Cum s-a schimbat jazz-ul și viziunea voastră despre muzică în acest răstimp?

Noi ne-am lansat în 1992 și ne-am propus să mergem pe baza folcorului și a jazzului. Pentru mine jazzul este o formă de libertate… nu este neapărat stilistica… genul de muzică jazz …care preia tradiția americană. Jazzul e o conotație care te duce cu gândul la libertate. Tot specificul ce l-am pus la baza Trigon …e tradiția, folclorul, portul, costumul și accesoriiile care ne însoțesc în viața noastră de român de zi cu zi. Primul nostru album „The Moldovan Wedding in Jazz”, care a fost recompensat cu un premiu al Academiei Franceze a fost o găselniță. Au urmat celelalte discuri cu Trigon dar și cele pe care le-am scos singur. Pentru că atunci când pun la socoată, le număr și pe astea. Am două albume pur folclorice, iar unul dintre ele a fost recompensat cu o serie de premii în Franța. Când am fost pe Champs Elysees în Paris în cel mai mare magazin de muzică de acolo am văzut că au pus albumul meu la folclor reprezentativ pentru Republica Moldova.

Pe lângă muzica interpretată cu Trigon aveți și alte proiecte…

Da… tot ce e până acum e o realizare pe care mi-o asum. Tot ce am făcut a fost cu mare dedicație. Compun și muzică academică, am piese pentru vioară și pian și orchestră de cameră… Sunt polivalent.


Încerc să nu stau pe loc, mă apasă gândurile …care mă duc în diferite atmosfere …încerc să mă simt împlinit.

Foto: Nedici Dragoslav

Una din piesele celui mai recent album poartă numele de Zongora. De unde a venit inspirația în acest caz?

Zongora este o piesă pur românească. De la vârsta de 12 ani de când am început să studiez folclorul am descoperit multe lucruri frumoase. Sunt foarte atașat de folclorul maramureșean…mă coplesește. Este o enigmă. Mă raportez într-o chestie care mă face să mă gândesc altfel la muzică. Zongora este chitara aceea din Maramureș care are o tonalitate aparte. Am încercat să mă apropiu de conceptul filozofic al Maramureșului.

O altă piesă de pe album este „Șarpele Roșu”, locul din București unde au cântat după Revoluție o serie de lăutari…

Da, locul a fost al lui Dan Niculescu, care din păcate nu mai e printre noi. Acolo cântau lăutari. Piesa asta are influențe lăutărești. După cum spuneam pentru mine jazzul nu se referă la stilistică. Împrejurul meu e libertate …și lăutăria tradițională veche e folclor orășenesc…

Alte piese de pe disc sunt cu cifre. Care e povestea lor?

E vorba de „Împletit la 11” și „Împletit la 5”. Tradiția noastră folclorică este axată pe măsuri pare. Desigur există și excepții în Dobrogea sau învârtitele de Banat… dar în principiu se axează pe măsuri pare. Am făcut câteva piese în măsuri impare… și mi se par foarte flexibile. Noi suntem deprinși cu măsurile pare… Mersul și chiar logistica noastră este… pară. M-a provocat ideea de a scrie în măsuri impare…

Dincolo de activitatea concertistică sunteți organizatorul celui mai important eveniment de jazz din Republica Moldova. Cât de greu este să organizezi o asemenea manifestare în vremurile complicate pe care le traversăm?

Anul acesta am împlinit 21 de ani de Ethno Jazz Festival, care s-a ținut și-n pandemie. Am făcut acest festival pentru a culturaliza societatea. Pentru a educa publicul. Cam ceea ce face și Marius Giura (n.n. – directorul Fundației Culturale Jazz Banat). Lumea din Republica Moldova e mai setoasă. La noi muzica academică are locul ei. La fel și folclorul și muzica pop. Jazz-ul era într-o structură mai altfel. Am adus nume mari la festivalul nostru ca Richard Galliano… și am reușit ceea ce ne-am propus. Desigur, e greu să faci un festival de jazz… există greutăți organizatorice… logistice… și financiare. La acest capitol din urmă… am darul de a-I convinge pe cei care vor să ne sprijine, pe sponsori…că am nevoie de ajutorul lor pentru societate… nu pentru mine personal.

LĂSAȚI UN MESAJ

Introdu rezultatul corect * Time limit is exhausted. Please reload CAPTCHA.