Magazinul britanic cu cea mai mare colecţie de tricouri de fotbal rare, retro sau vintage din lume îl „ţine” la mare preţ pe Iosif Rotariu. Tricoul cu numărul 5 purtat de bănăţean în jocul din optimile de finală de la Coppa del Mondo 1990, cedat la lovituri de departajare de România în faţa Irlandei, este al doilea cel mai scump obiect pus la ora actuală în vânzare de cei de la Classic Football Shirts.
Englezii de la „CFS”, a căror faimă e aproape globală în acest domeniu, nu-l lasă pe Roti să plece din colecţia lor pentru mai puţin de 2.999,99 lire sterline! Astfel, tricoul cărăşeanului originar din Prigor este devansat în lista de preţuri doar de o raritate, tricoul purtat de egipteanul Hesham Yakan în cadrul aceluiaşi Mondial (şi tot contra Irlandei, cu preţul de 4.999,99 lire) şi este totodată cel mai scump dintre cele legate de România. Fiind urmat la acest capitol de tricoul lui Ilie Dumitrescu pentru meciul cu Anglia, de la CM din Franţa 1998 (preţ 1.999,99 lire), duel în care însă acesta a rămas doar pe bancă.
Tricoul lui Iosif Rotariu e mai preţuit de asemenea decât cele purtate de nume precum Vincent Candela (pt. Franţa), Carsten Jancker (Bayern) sau Guti (Real Madrid). Pe lângă faptul că tricourile „match worn”, adică purtate efectiv de jucători în meciuri, sunt mult mai scumpe decât cele obişnuite din comerţ, raritatea şi starea lor sunt de asemenea factori importanţi în stabilirea preţului de vânzare.
Astfel, „shirtul” purtat de Roti în meciul cu Irlanda, în care fostul polist a punctat de la loviturile de departajare, este promovat ca fiind în stare excelentă. A contat probabil şi frumuseţea modelului „adidas” din 1990, foarte apreciat de fani. La Mondialul din Qatar, un colecţionar din Doha s-a lăudat celor de gsp.ro că a achiziţionat pentru 2.800 de lire tricoul lui Ioan Andone, purtat de fostul fundaş în Italia, în acelaşi meci decisiv de la Genova.
Amintire tristă, dar onorantă
Deşi e onorat, cât şi totodată surprins de preţul mare pus de englezi pe tricoul său, Rotariu nu-şi aminteşte cui i l-a cedat de la irlandezi la final, mai ales că a fost extrem de supărat după ratarea accederii în sferturi. Mijlocaşul bănăţean cu 25 de prezenţe şi un gol la prima reprezentativă a jucat toate minutele la CM 1990! România a fost eliminată de Irlanda în optimile de finală de la Mondialul italian în urma loviturilor de departajare, după ce scorul a fost 0-0 în timpul de joc inclusiv după reprizele suplimentare de prelungiri. „Roti” şi-a făcut treaba şi a transformat o execuţie de la punctul cu var, dar Daniel Timofte (Dinamo) a ratat în a cincea serie şi Irlanda s-a impus cu 5-4 pe stadionul „Luigi Ferraris”. Hagi, Lupu şi Lupescu au transformat celelalte penalty-uri ale „tricolorilor”.
„Ca să fiu sincer, cu siguranţă am făcut schimb de tricouri, nu-mi amintesc cu cine, dar am făcut la fiecare meci schimb de tricouri. La meciul acesta nu-mi amintesc cu cine, pentru că eram dezamăgit după ratarea lui Timofte de la 11 metri. Cred că puteam să mergem mai departe şi aveam o echipă care putea să ajungă în semifinale.
Chiar nu-mi face plăcere să-mi amintesc de acel meci, doar că s-a desfăşurat la Campionatul Mondial şi într-o fază superioară, dar în rest a fost o dezamăgire. Puteam să mergem mai departe pentru că am şi avut mai multe ocazii. Aveam o echipă experimentată, omogenă, atunci în ‘90. Eu cred că generaţia aceea din Italia putea să ajungă mult mai sus”, ne-a spus Iosif Rotariu.
Maradona i-a aruncat tricoul pe jos
Rotariu a rămas extrem de apreciat după acel Mondial pentru felul în care l-a neutralizat pe marele Diego Armando Maradona (foto, principal) în egalul din grupe, cu Argentina (scor 1-1), jucat la Napoli, pe stadionul clubului la care evolua decarul sud-american şi care în prezent chiar îi poartă numele. Jucătorii făceau după fiecare meci de la marele turneu final schimb de tricouri. „D10S” a fost scos din sărite atât de tare de bănăţean că a refuzat să-i ia tricoul.
„Eu atunci după Campionatul Mondial, când m-am întors în România, ce să fac, persoanele mai importante pentru mine mi-au cerut tricouri, le-am făcut cadou. Şi în meciul cu Argentina am făcut schimb cu Batista. Am vrut atunci să fac schimb cu Maradona şi, na, mi-a aruncat atunci tricoul în iarbă după meci, nu a vrut să facă schimb. Şi atunci trebuia să fac şi eu schimb cu cineva nu? Că toţi au făcut. Şi am schimbat cu Batista, eram în preajma lui, era la mijlocul terenului acolo şi, neavând cu altcineva, cu el am făcut, îmi amintesc clar”, a subliniat Roti.
Fostul internaţional stabilit la Timişoara e sceptic că tricoul său din meciul cu Irlanda va fi achiziţionat prea curând, considerând că preţul e totuşi piperat. „E prea mult… poate un fan Steaua… sau un colecţionar să-l vrea”, a mai spus Rotariu, care în perioada Mondialului italian era jucătorul bucureştenilor, alături de care a cucerit cinci titluri naţionale şi în tricoul cărora a fost vicecampion european în 1989.
Cei de la CFS au fost impresionaţi şi de povestea din spatele tricoului, pe care l-au prezentat într-un clip pe pagina lor. Acesta nu avea stemă, deoarece în România tocmai se schimbase regimul iar vechiul echipament avea „logo” cu elemente comuniste.
Un alt tricou de excepţie al lui Iosif Rotariu de la acel Mondial, varianta pe roşu a modelului din Italia 90, purtat doar în meciul cu URSS (câştigat cu 2-0), a ajuns în colecţia footballlegends.ro din Bucureşti, care i-a şi oferit o prezentare specială.
„Îmi amintesc că un tricou de-al meu de la Campionatul Mondial a fost achiziţionat de un domn de la Football Legends din România tocmai din Brazilia”, a explicat Roti.
A ţinut cu Brazilia şi Argentina: „În primul rând pentru Neymar, iar cu Argentina pentru Messi”
La turneul din Qatar, Iosif Rotariu mărturiseşte că a avut două favorite, una dintre ele a câştigat. „Am avut două favorite de la început: Brazilia şi Argentina. Brazilia, în primul rând pentru Neymar, iar Argentina pentru Messi şi în primul rând pentru fotbal şi ce a însemnat pentru mine faptul că l-am ţinut pe Maradona. Iar lumea, suporterii argentinieni parcă pun alt suflet faţă de europeni pe ceea ce înseamnă trofee şi fotbal. A fost perioada ‘78 a lui Kempes, a venit perioada lui Maradona, în care cred că fotbalul în Argentina era ca o religie, când a apărut şi a câştigat… Am rămas apropiat de Argentina şi m-am bucurat enorm pentru ei”, a precizat Roti.
Messi sau Maradona?
Întrebat despre eterna discuţie legată de cel mai bun jucător din toate timpurile, Iosif Rotariu a argumentat că diferitele ere ale fotbalului nu pot fi comparate.
„Nu poţi să faci o comparaţie, care e cel mai bun din lume, pentru că fiecare a jucat într-o anumită perioadă. Aşa poţi să mergi la perioada lui Pele, la Johan Cruyff, Maradona… Messi. În zilele noastre cu siguranţă cel mai bun este Messi, ca fotbalist de geniu, cum a fost şi Maradona. Nu e un jucător care joacă fotbal doar dacă se antrenează la un nivel foarte înalt şi prin tot ce înseamnă forţa fizică a fotbalului. El are ceva aparte, ceva de la Dumnezeu, exact ca Maradona, Pele, Cruyff, …ceva special”, a concluzionat fostul mijlocaş al Stelei şi al Politehnicii Timişoara.
Roti crede că ar fi reuşit în 1990 să-i facă faţă lui Lionel Messi de azi prin aceeaşi strategie aplicată şi lui Maradona şi pe care francezii nu au folosit-o în ultimul act: „Da, pentru că e mult mai uşor şi acum să-l ţii pe Messi, pentru că marcajul om la om nu-i dă posibilitatea de a-i oferi soluţii şi de a-l lăsa la poarta adversă cu faţa. Am văzut şi în finală, când Messi prelua, nu era la unu-doi metri aproape nimeni aproape de el. Când faci marcaj om la om nu apucă să preia mingea, aşa cum am făcut eu la Maradona. Maradona dacă ar fi jucat în această perioadă cred că ar fi fost ceva fabulos…”.
Despre finala fabuloasă decisă la lovituri de departajare pe „Lusail Iconic Stadium”, proaspăt întipărită în minte, fostul internaţional a apreciat-o ca fiind cel mai bun act final văzut la Mondiale. „O finală atât de interesantă, cu schimbări de rezultat şi final fericit, nu am mai văzut. Am văzut în schimb o semifinală în ’70, între Italia şi Germania, scor 4-3, cu Beckenbauer evoluând cu braţul bandajat (n.r. a continuat să joace cu fractură de claviculă)… A fost cea mai bună şi interesantă finală”, a concluzionat Iosif Rotariu.
Deşi în trecut a colaborat cu cluburile timişorene, ultima dată fiind în conducerea Ripensiei după ce a jucat la Politehnica şi în Liga 5, Roti nu mai e implicat în prezent în niciunul dintre proiectele locale care stagnează sau riscă să eşueze la nivelul eşalonului secund.
