Valoroase vestigii istorice în pericol de dispariție din vestul țării, salvate de „Ambulanța pentru monumente” FOTO

Proiectul „Ambulanța pentru monumente”, inițiat de asociația Monumentum  și susținut de Charles, fost prinț de Wales, devenit între timp rege al Regatului Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord, a câștigat acum doi ani cel mai important premiu în domeniul patrimoniului decernat de Comisia Europeană și Europa Nostra, după ce, în câțiva ani, a reușit să salveze, cu ajutorul voluntarilor, sponsorilor și donatorilor, o serie de monumente de patrimoniu aflate în stare critică, având și sprijinul comunităților din respectivele localități.

Punerea în siguranță a acestor monumente aflate în pericol de dispariție și implicarea unui număr cât mai mare de susținători ai acestui proiect au și rolul de a scoate în evidență valoarea acestor bunuri culturale, însemnătatea lor pentru istoria acestor locuri și pentru creșterea interesului turiștilor de a le vizita, chiar dacă, în viitor, ele necesită restaurări mai ample.

Salvarea turnului din cetatea dacilor, Costești

Ambulanța pentru monumente a intervenit pentru salvarea turnului tip locuință de la vechea cetate de piatră a dacilor, Costești, unde cercetările arheologice au început în urmă cu aproape un veac.

Acest sit este și unul din primele monumente istorice din România înscrise pe lista UNESCO, dar aflat în mare pericol de degradare, căci în ciuda interesului arheologilor pentru întregul complex, finanțarea a fost mereu insuficientă pentru a-l cerceta și proteja pe măsura importanței lui. În condiții de lucru foarte dificile, dat fiind locul în care se află situl arheologic, vechea suprastructură a fost înlocuită pentru a oferi protecție zidului de cărămidă semi-arsă, și totodată s-au curățat și si s-au repus la loc câteva blocuri de piatră.

Bisericuțe de lemn vechi de secole, lăsate în uitare

Tot în județul Hunedoara, s-au terminat lucrările pentru salvarea mai multor vechi bisericuțe de lemn, unele monumente istorice, care au fost lăsate în paragină, deși sunt adevărate bijuterii arhitecturale. Biserica de lemn „Sf. Cuvioasă Parascheva” din satul Rădulești, comuna Dobra, ar fi fost ridicată, după tradiția locală, în anul 1747, dar sunt și informații potrivit cărora era mai veche, anul menționat fiind cel în care a fost strămutată pe actualul loc, când a fost mutată și vatra satului. Ea a suferit mai multe modificări spre sfârșitul secolului al XVIII-lea dar în ultimii ani biserica s-a degradat vizibil și infiltrațiile de apă au pus în pericol acoperișul și pictura murală. Ambulanța pentru Monumente a montat o nouă învelitoare din șindrilă, respectând tehnica folosită la cea anterioară, pentru a proteja monumentul istoric.

Biserica de lemn „Sf. Nicolae” din satul Vălari, aflat în Ținutul Pădurenilor, are, potrivit analizelor dendrocronologice, o parte construită din stejari tăiați în iarna anilor 1676-1677, fiind apoi extinsă cu pronaosul și turla clopotniță pentru care s-a folosit lemn de stejar tăiat în jurul anului 1700. Învelitoarea de șindrilă s-a degradat și inițial s-a recurs la o protecție temporară a bisericii, pentru a stopa infliltrațiile de apă, dar cum proiectul de restaurare preconizat nu s-a mai realizat, ea a fost înlocuită cu o învelitoare nouă, până când cineva își va aminti de valoroasa bisericuță uitată, unică în felul ei, care nu mai e folosită de enoriași din anii interbelici.

Biserici medievale unice, ajunse în paragină

În atenția asociației a intrat și biserica „Sf. Gheorghe” din Streisângeorgiu, unul din cele mai vechi edificii medievale, construit la începutul secolului al XIV-lea, în stil romanic, cu o pictură murală interioară realizată în trei etape, unde s-au înlocuit țiglele sparte cu altele similare, lucrate la o manufactură inaugurată în 2015 de prințul de Wales, și biserica „Adormirea Maicii Domnului” din Strei, care datează din a doua jumătate a secolului al XIV-lea, fiind unică prin arhitectura și pictura sa murală.

Și acest monument valoros a fost lăsat să se degradeze iar Ambulanța pentru Monumente a montat, deocamdată, o învelitoare nouă și a refăcut șanțul rigolei din bolovani de râu în jurul altarului, pentru a opri infiltrațiile de apă și distrugerea monumentului.

Biserica Pârveștilor, o mărturie confesională și culturală de secole

Biserica Pârveștilor din Baru Mare, cu hramul „Sf. Prooroc Ilie Tesviteanul”, a fost ridicată, potrivit tradiției locale, de un sătean pe nume Pârvu, cu bani primiți de la o bandă de tâlhari, lăcașul de cult fiind construit în două etape, în secolele XVII și XVIII.

În pisania bisericii se menționează că biserica a fost zugrăvită în timpul împăratului Iosif al II-lea, pe cheltuiala lui Ianăș Pârvu, și a fost lăcaș de cult pentru enoriașii greco-catolici până în 1948, fiind și acum un martor deosebit de valoros al istoriei confesionale și culturale din jurul anului 1700 până astăzi. A fost lăsată în părăsire de ani buni, iar infliltrațiile de apă au pus în pericol atât acoperișul, cât și pictura interioară. Învelitoarea a fost refăcută și s-au luat măsuri preventive de conservare a picturii murale, care se mai păstrează pe monumentul istoric.

Surse foto: hunedoaralibera.ro, wikipedia.org