Fragmente de istorie, în atenția Ambulanței pentru Monumente, de la biserici de sute de ani la turnuri din Evul Mediu

Și în acest an, Ambulanța pentru Monumente, proiect inițiat în anul 2016 de către asociația Monumentum și derulat de mai multe organizații din domeniul patrimoniului, și-a propus să intervină la câteva monumente din vestul țării aflate în avansată stare de degradare, pentru a le pune în siguranță și a împiedica distrugerea lor completă.

Numărul obiectivelor care au nevoie de intervenții urgente este de ordinul sutelor  iar cei care ar trebui să se ocupe de restaurarea și întreținerea monumentelor istorice dau, de cele mai multe ori, dovadă de o nepăsare crasă în fața ruinării accelerate a patrimoniului, care este privită, de multe ori, ca un lucru firesc, fiind chiar încurajat – cu puține excepții – de administrațiile ignorante și nepăsătoare,  și deopotrivă de statul care alocă sume infime pentru întreținerea unei moșteniri culturale care ar putea contribui la creșterea prestigiului României. Principalul susținător al acestui proiect este regele Carol al III-lea al Regatului Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord, prin organizația „The Princeʹs Foundation” prezidată de Majestatea Sa.

Lucrările de salvare se desfășoară cu ajutorul voluntarilor, iar înscrierile au loc până în data de 30 martie, prioritate având meșteri și specialiști a căror profesie este legată de restaurare. Restaurarea acestor monumente ar însemna și includerea lor în circuite cultural-turistice și ar extinde numărul obiectivelor pe care turiștii ar fi dornici s le viziteze.

Pictura interioară a bisericii din Julița, în pericol

Ambulanța pentru Monumente Arad, prin asociația Vernacular, dorește să salveze biserica de lemn cu hramul „Intrarea Maicii Domnului în Biserică” din satul Julița, care aparține de comuna Vărădia de Mureș. Ea se află în administrarea Muzeului Național al Țăranului Român alături de bisericile din Groșii Noi și Troaș, aceasta din urmă beneficiind de intervenții ale asociației în cursul anului trecut. Biserica din Julița, ridicată după tradiție de meșteri locali în secolul al XVIII-lea, este astăzi  un monument istoric.

Potrivit informațiilor păstrate, în anul 1787 i s-a schimbat hramul din „Cuvioasa Parascheva” în cel actual iar pictura din interiorul bisericii datează din anul 1813 și se datorează meșterilor Simon Salaghi de Brad, Nichifor Nandrolias și Nicolae Coler zugravu din Lupșa Mare, tot ei fiind și cei care au pictat iconostasul. Pictura riscă însă să se deterioreze din cauza infiltrațiilor de apă, deoarece învelitoarea de șindrilă este degradată și este necesară înlocuirea urgentă a acesteia, cu o învelitoare specifică zonei montane.

Turnul medieval de la Grădinari și legenda lui

Turnul de pe dealul Grădinari, aflat în comuna cu același nume din Banatul Montan, este ceea ce a rămas dintr-o veche construcție medievală fortificată din secolul al XIII-lea, încadrat ulterior în arhitectura unei biserici ortodoxe pentru a adăposti clopotnița, dar care a fost dărâmată ulterior.

Turnul, un monument istoric lăsat în paragină, cu o arhitectură în stil romanic, are și o legendă, legată de prezența în zonă a unui grup desprins din Ordinul Cavalerilor Teutoni care fuseseră colonizați pentru scurt timp în Țara Bârsei, de unde au plecat în Prusia, în urma neînțelegerilor cu regalitatea maghiară. În toamna anului trecut, Asociația prin Banat a realizat la Timișoara structura coifului care urmează să fie montat deasupra turnului, iar în paralel se va interveni asupra coronamentului turnului, după care va urma montarea coifului.

Cimitirul romano-catolic, mărturie a unei lumi dispărute

Vechiul sat timișean Bulgăruș, care aparține de comuna Lenauheim, a fost atestat documentar încă din Evul Mediu, dar după ocupația otomană apare ca prediu, fiind reînființat în 1769 prin aducerea unor coloniști germani veniți din mai multe regiuni ale Sfântului Imperiu Roman de Națiune Germană. În ultimele decenii, satul, care avusese la sfârșitul secolului al XIX-lea peste 3.000 de locuitori șvabi, a fost părăsit treptat de aceștia, dar cimitirul romano-catolic este relevant pentru memoria satelor șvăbești din Banat, fiind o mărturie a unei culturi în mare parte pierdute.

Locul, definit ca un peisaj cultural complex, prezintă mai multe direcții de intervenții, atât asupra vechilor pietre de mormânt, care amintesc de coloniști, cât și la intervenții complexe de refacere a acoperișului capelei centrale, care s-a prăbușit. Se dorește demontarea elementelor deteriorate, refacerea acoperișului asupra navei centrale și reconstrucția fleșei turnului, precum și anexa din spatele cimitirului.

Surse foto: ambulantapentrumonumente.ro