O sută de ani de la nașterea lui Viorel Cosma: muzicianul Johhny...

O sută de ani de la nașterea lui Viorel Cosma: muzicianul Johhny Bota evocă personalitatea marelui artist

0
DISTRIBUIȚI
Foto: Wikipedia

Astăzi 30 martie se împlinesc o sută de ani de la nașterea, în orașul Timișoara, a unei autentice personalități muzicale românești, Viiorel Cosma, muzicolog, lexicograf și critic muzical român, decedat în anul 2017 la București.

„Provenit dintr-o familiei cu înclinații muzicale (ambii părinți cântau la vioară) Viorel Cosma și-a început studiile muzicale la Conservatorul Municipal din Timișoara (1929–1931). El relatează cum a fost întâi respins fiindcă nu împlinise decât șase ani, dar apoi, cu dispensa obținută de la rege, a putut fi admis la clasa domnului profesor Eugen Cuteanu. Cosma a luat muzica în serios de la bun început, deși nu se dădea înapoi din a bate mingea pe maidan, iar uneori pe stadionul Ripensiei, unde a fost înscris la categoria «pitici» și unde îi admira pe Bindea, Dobay și pe «fachirul» Cotormani. Viorel Cosma își amintește că ortacii săi de joacă erau maghiari, germani, evrei, sârbi, dar echipele erau mixte și nu existau criterii de separare etnică. Nu existau nici la oamenii mari. Timișoara era un centru important al culturii europene. Tatăl său mergea mereu la Viena pentru a-și cumpăra instrumentar medical. Tot de la Viena se aduceau instrumentele muzicale cele mai performante, de la viori până la piane. Tatăl său, fiind medic militar, l-a înscris la Liceul Militar din Craiova, renumit pentru disciplina pe care le-o inocula elevilor. În anul 1945, după decesul tatălui, Cosma se mută la București împreună cu mama sa și se înscrie la Conservator, devenit acum Universitatea Națională de Muzică din București (1945–1950), unde a fost studentul luiConstantin Silvestri, George Georgescu, Mihail Jora, Leon Klepper, Marțian Negrea, Dimitrie Cuclin, Ion Dumitrescu, Zeno Vancea, Paul Constantinescu“, a spus muzicianul timișorean Johnny Bota despre personalitatea lui Viorel Cosma.

Viorel Cosma a devenit doctor în Muzicologie al Universităţii Naţionale de Muzică din Bucureşti și a fost distins cu multiple premii și decorații.


Distinsul om de cultură a fost profesor la Conservatorul Alberto della Pergola din București (1945–1947), la Liceele de Muzică „Dinu Lipatti” și „George Enescu” din București (1951–1964), la Universitatea Națională de Muzică și Universitatea Hyperion din București (1951–1999). Pe lângă acestea, Cosma a desfășurat o intensă activitate de critică muzicală în presa din România și din străinătate, publicând peste 5.000 de eseuri, studii, articole, recenzii etc.

Ca muzicolog, Viorel Cosma a publicat peste 100 de volume cu specificlexicografic,istoriografic, monografic, epistografic, dar și numeroase ediții de critică muzicală, muzicologie-comparată și antologii.O recunoaștere internațională i-au adus cele 14 volume dedicate lui George Enescu precum și lexicoanele Compozitori și muzicologi români (1965), Muzicieni români (1970), Muzicieni din România, vol. 1–10 (1989–2012) și Interpreți din România (1996. Anul 2005 este cel în care Viorel Cosma a inițiat pentru tipar monumentala lucrare Enciclopedia muzicii din România (15 volume).

„Casa îi era plină-ochi cu cărți, manuscrise, reviste, publicații diferite. Dar impresionant era dulapul său cu sertare în care adunase fișe despre mai toți muzicienii români importanți, de la lăutari până la compozitori și interpreți de toate genurile. Distinsul muzicolog și-a dedicat întreaga carieră creatorilor și interpreților muzicali români. El spunea despre munca sa că este una «de rob» dar că altfel nu se poate ajunge la rezultatele dorite. Virusul cărților îi intrase în sânge și nu avea să se dezlipească de el până în ultimele sale clipe. Într-un interviu, distinsul om de cultură deplângea faptul că factorii responsabili cu cultura din Banat nu își amintesc despre unii dintre muzicienii merituoși născuți pe aceste meleaguri, și pomenește aici numele lui Zeno Vancea, compozitor plecat din Bocșa, Gheorghe Firca, din comuna Grădinari, Doru Popovici, din Reșița… Mai mult, în monografia orașului Timișoara nu figurează numele lui, în ciuda a celor peste 100 de cărți scrise, unele dintre ele traduse în mai multe limbi (chiar și în japoneză!). Totuși, se pare că sunt remedii: în Timișoara există strada Richard Oschanitzky (iar Facultatea de jazz din cadrul Universității Tibiscus i-a purtat, și ea, numele), există strada Bela Kamocsa, merituos interpret de blues și jazz, iar – mai recent – Filarmonica Banatul din Timișoara îi aduce pe distinsul compozitor Sabin Păutza (născut în Cîlnic, lângăă Reșița) și pe dirijorul Cristian Măcelaru (timișorean get-beget)“, a mai adăugat Johnny Bota.

LĂSAȚI UN MESAJ

Introdu rezultatul corect * Time limit is exhausted. Please reload CAPTCHA.