Pe numele ei adevărat Todos Larisa, border_ este un nume tot mai cunoscut în rândul amatorilor de petreceri din vestul țării, ea fiind prezentă la pupitrul de mixaj într-o serie de cluburi și festivaluri din orașul nostru. Recent border_ a fost invitată să susțină un set în cadrul evenimentului Harababura Vintage Fair desfășurat la Centrul de Proiecte din Timișoara și în cadrul party-ului Sonic desfășurat la D’arc alături de Mighty Boogie și Bongo P, iar în cele ce urmează am realizat un interviu din care am aflat o serie de amănunte inedite din pasiunea ei pentru arta DJ.
– Care au fost primele tale experiențe muzicale?
– Am debutat cu un curs acreditat de DJ-ing în 2018, același an în care m-am stabilit în Timișoara. Ulterior am activat aproximativ un an ca și DJ rezident într-un Resto Pub din oraș unde selecțiile mele muzicale au reușit să ajungă nu doar la urechile prietenilor mei ci și a unor organizatori de festival, local owners și community builders. Până în ziua de astăzi consider că acest proces are un parcurs destul de organic care m-a surprins de fiecare dată prin oportunitățile care au apărut.
– De unde vine numele tău de scenă? Dar pasiunea pentru DJ-ing? Care au fost primii pași în acest sens?
– Pseudonimul sub care activez cel mai frecvent este „border_” (borderline) și reprezintă un concept inspirat din psihologie, însă ilustrează totodată și dorința de a îmi testa limitele artistice. Pasiunea pentru DJ-ing s-a desprins din pasiunea pentru dans. Ca și copil am simțit că dansul și implicit muzica mă ajută să creez un spațiu de refugiu. Prima oară când m-am gândit la ideea de a mixa a fost în perioada în care am descoperit UK Garage-ul, iar pe atunci nu găseam evenimente unde se asculta asta. Mai mult în glumă, m-am gândit că ar fi fain să fac eu petreceri, să pun ce muzică vreau, pe care să și dansez.
– Îți mai aminteșți cum a fost momentul când ai pus pentru prima oară muzică în fața unui public? Aveai emoții, cum ai trecut de acest „examen“? Azi mai ai emoțiii?
– Da, îmi aminesc că era o zi caldă de vară și eram extrem de entuziasmată… încă părea ireal că asta urmează să fac. Mereu am emoții. Diferența dintre atunci și acum e că au trecut câțiva ani în care experiența m-a făcut să înțeleg că emoțiile și teama de eșec sunt ok. Atât la început cât și acum, prietenii și oamenii care se bucură împreună cu mine sunt cei care mă ajută cel mai mult să trec prin experiență, de fiecare dată cu o energie proaspătă.
– Când s-au petrecut și care au fost cele mai bune lecții pe care le-ai învățat în complicată poveste de interacțiune cu publicul?Cât de importantă ți se pare această chestiune în zilele noastre?
– Fiecare interacțiune cu publicul este o lecție, din punctul meu de vedere. Cel mai greu îmi e să accept că nu pot fi pe placul tuturor și că asta e ceva firesc. Cel mai satisfăcător e atunci când schimbul de energie se întâmplă natural, atunci când ei sunt energizați de muzică și eu sunt energizată de starea lor. Ca în orice interacțiune umană, cred că e important să există autenticitate și reciprocitate… publicul poate fi de multe feluri și cred că e o responsabilitate de ambele părți. Pe de o parte a publicului de a cauta ce îi place, pe de altă parte a DJ-ilor de a cauta sau a forma publicul potrivit vibe-ului lor.
– Care au fost cele mai frumoase momente din activitatea ta de DJ? Ai avut și momente mai puțîn reușite? Cum ai trecut peste ele?
– Cele mai frumoase momente sunt atunci când apar colaborări noi și când oamenilor le place să danseze pe selecția mea muzicală.
Am avut momente și mai puțin reușite, bineînțeles, și cred că m-au ajutat să descopăr fie unde mai am de învățat, fie unde îmi sunt limitele. E foarte validant când cineva te invită să pui muzică pentru că le-a plăcut experiența pe care au avut-o anterior.
– Cât de importantă este cultură muzicală a unui DJ în zilele noastre? Cât de mult contează tehnică de mixaj? Un DJ bun trebuie să le stăpânească pe amândouă?
– Cred că părerile sunt împărțite și depinde mult de intenția fiecărui DJ. În opinia mea, atât o cultură muzicală vastă cât și o tehnică bună oferă o flexibilitate mai mare în conectarea cu publicul. Am întâlnit DJ pentru care portofoliul muzical primează tehnicii dar pentru majoritatea cred că ambele sunt importante. Eu în proces mă bazez destul de mult pe ritmurile care rezonează cu stările și emoțiile mele, colecționez piese și încerc să îmi îmbunătățesc tehnica la fiecare eveniment. Un gig reușit pentru mine înseamnă că tranzițiile între piese au fost armonioase și am reușit să păstrez publicul într-un flow dansant.
– Care sunt avantajele de a fi DJ și care sunt lucrurile mai puțin plăcute din acesta meserie?
– Pentru mine experiențele, oamenii și oportunitățile noi de învățare sunt principalele avantaje. Aspectele mai puțin plăcute apar mai mult în zona de organizare, administrare și comunicare a detaliilor evenimentelor, dar de cele mai multe ori toate se rezolvă într-un fel. Situațiile problematice m-au învățat să apreciez mai mult oamenii care își fac treaba la nivele de dedicare și calitate ridicate.
– Ce fel de stiluri muzicale mixezi și cum te pregătești pentru un set?
– Sunt câteva stiluri muzicale de bază care nu prea lipsesc din set-urile mele – UK garage, classic house, funk, disco – însă de fiecare dată încerc să mai adaug și alte arome – hip hop, trip hop, electro pop, techno, just to name a few. Pregătirea este ispirată atât de eveniment, organizator și locație cât și de publicul care îmi imaginez că va fi acolo. Am mai multe colecții muzicale pe care le revizitez înainte de evenimente și aleg ce mă mișcă la momentul respectiv în contextul respectiv, alteori I just go with the flow on the spot.
– Care este visul tău …pe plan muzical? Să apari în fața a zecide mii de oameni la un festival celebru? Să scoți o piesă care răsună în cluburile din întreaga lume? Unde te vezi peste cinci ani?
– Unde sunt acum e mai mult decât am visat, to be honest. Dacă mi-ai fi zis acum 7 ani că o să fiu DJane, aș fi râs copios. Timișoara m-a primit cu brațele deschise în viața culturală a orașului și am avut ocazia să colaborez cu oameni pe care doar îi admiram de la distanță încă de când locuiam în Iași.
Visul meu ar fi să continui să am colaborări din ce în ce mai interesante și să mă bucur de fiecare experiență. Intenția mea, poate mai puțin vizibilă uneori, este să susțin mai mult industria muzicală locală, și cine știe, poate asta mă va duce și în zone de producție. Deși deseori am sindromul impostorului, sunt foarte curioasă de procesul muzical pe care am ocazia să îl creez și totodată recunoscătoare pentru progresul făcut. Respect artiștii care își păstrează integritatea în timp ce își expandeaza orizonturile and i hope to live up to this standard as well.
