Descoperiri fascinante în locuri încărcate de istorie din vestul țării FOTO

Descoperiri fascinante în locuri încărcate de istorie din vestul țării FOTO

0
DISTRIBUIȚI
<


div class="press-in-article" style="margin-left: auto; margin-right: auto; text-align: center; margin-top: 5px; margin-bottom: 5px; " id="press-48523075">

Vestigiile județului Hunedoara, care marchează istoria acestei regiuni, impresionează vizitatorii nu doar prin unicitatea lor, ci și prin multe taine nu demult ieșite la iveală, unele așteptând încă să fie descoperite.

Cariera de piatră care păstrează urme ale dacilor

Arheologii care studiază epoca dacică au ajuns la concluzia că din cariera istorică de piatră de calcar, astăzi sit istoric, au fost extrași peste 20.000 de metri cubi de blocuri de piatră cu care au fost construite cetățile dacice Sarmizegetusa Regia, Costești, Piatra Roșie, Bănița sau Căpâlna, care alcătuiau sistemul de fortificații al capitalei dacilor din Munții Șureanu.

Cariera de la Măgura Călanului a fost părăsită după cucerirea cetăților de armatele romane și și-a păstrat înfățișarea de acum două milenii, mai fiind vizibile și astăzi urme în piatră  ale uneltelor dacice, câteva litere grecești, simboluri magice precum toiagul magic pe care sunt încolăciți doi șerpi, cu rol protector, și chiar urme de drum. Situl este cea mai importantă carieră antică de pe teritoriul României, cetățile din care a fost construită fiind incluse în patrimoniul mondial UNESCO.

Izvoare termale și mine de aur din epoca romană

Izvoarele termale de la marginea satului Bobâlna, aflat la poalele Munților Metaliferi, pe malul drept al Mureșului, nu departe de castrul roman și de băile termale de la Germisara, au fost cunoscute încă din antichitate, fiind numite în secolul al XIX-lea „băi romane”. Bazinele, numite de localnici Feredeie, au fost amenajate în a doua jumătate a secolului trecut, într-un minunat colț de natură care a devenit astăzi un loc de agrement, căci apele de aici, ca toate izvoarele minerale și termale din zonă, sunt considerate binefăcătoare, chiar dacă puține din ele sunt folosite ca atare. Cele mai cunoscute sunt cele de la Geoagiu-Băi și Călan – Germisara și Aquae în epoca romană, când au început să fie folosite – iar în secolul al XIX-lea au fost valorificate și izvoarele termale de la Vața de Jos.

Tot în adâncurile Munților Metaliferi se află bogate zăcăminte de aur, în filoane de cuarț, uneori sub formă de bulgări sau pepite, cel mai mare bulgăre de aur nativ descoperit în mina de la Ruda la sfârșitul secolului al XIX-lea, cântărind peste 60 de kilograme. La jumătatea secolului trecut, s-a găsit într-o lentilă de minereu o pepită de 53 de kilograme de aur masiv. În satele din zonă se păstrează și urmele celor mai vechi mine de aur cunoscute în Munții Metaliferi, precum și unelte folosite de minerii din antichitate, opaițe, inscripții romane și chiar un cimitir al minerilor, unde s-au descoperit peste o sută de morminte de incinerație ale ilirilor colonizați aici pentru extragerea și prelucrarea aurului, inventarul arheologic cuprinzând și o stelă funerară și fragmente de piatră cu figuri umane și inscripții.

Biserica cu cele mai vechi picturi murale

Biserica medievală din Sântămăria Orlea, una din cele mai vechi de pe teritoriul actualei Românii, a cărei arhitectură îmbină stilul romanic cu cel gotic timpuriu, a fost  ridicată la sfârșitul secolului al XIII-lea, după unii istorici  de românii ortodocși din Țara Hațegului, dar se presupune că și vechea familie cnezială Kendeffy, la origini numită Cândea, care a trecut ulterior la catolicism și s-a maghiarizat pentru a-și păstra privilegiile, ar fi sprijinit construirea lăcașului de cult, după ce a primit ca răsplată pentru participarea la războaiele purtate de Ioan de Hunedoara mai multe domenii, printre care și satul în care se află biserica.

Cel mai probabil, odată cu trecerea familiei la catolicism, și biserica a fost transformată dintr-una ortodoxă în una catolică, iar în secolul al XVI-lea, în urma răspândirii calvinismului, a devenit o biserică reformată. Abia în secolul al XIX-lea, cu prilejul unor lucrări de restaurare, au ieșit la iveală picturi murale de influență bizantină, care sunt considerate a fi cele mai vechi din România, precum și pardoseala din cărămizi romane care păstrează semne ale meșterilor antici și monumente romane zidite în pereți sau aflate în interiorul bisericii.

Locuri necunoscute din castelul Huniazilor, incluse într-un nou circuit de vizitare

În urma unor lucrări de renovare ale castelului Huniazilor, noi încăperi și detalii necunoscute până acum, printre care o poartă datată în secolul al XIV-lea, o frescă în care sunt înfățișați doi cavaleri în timpul unui turnir sau părți din coridoarele subterane, distruse în urma unui incendiu în urmă cu mai bine de un secol și jumătate, vor fi incluse în circuitul de vizitare, care va fi refăcut și va ușura vizitarea impunătorului monument medieval.

Și Turnul Alb, construit în secolul al XVI-lea, în timpul principelui Transilvaniei Gabriel Bethlen, va putea fi explorat până la ultimul etaj, iar prin ferestrele turnului de apărare va putea fi admirată priveliștea minunată din jurul castelului. A fost pusă în valoare și fresca din secolul al XV-lea descoperită în urmă cu câțiva ani, iar din turn se va putea ajunge în turnul vechi de poartă și în sufrageria lui Gabriel Berhlen, amenajată la rândul ei. Se restaurează, de asemenea, Camera samtartăului, administrator al castelului în secolul al XVIII-lea, aflată la parterul palatului Bethlen, toate lucrările urmând a fi terminate în acest an.

Surse foto: magura-calanului.ro, zhd.ro, wikipedia.org., historia.ro, lumeasatului.ro, pepita-de-aur.ro, gohunedoara.ro

LĂSAȚI UN MESAJ

Introdu rezultatul corect * Time limit is exhausted. Please reload CAPTCHA.