Domul romano-catolic, a doua clădire ca vechime din Piața Unirii, redeschis după...

Domul romano-catolic, a doua clădire ca vechime din Piața Unirii, redeschis după lucrările de restaurare (foto)

1
DISTRIBUIȚI

La domul romano-catolic „Sfântul Gheorghe” din Piața Unirii au fost terminate lucrările interioare și exterioare de renovare, conservare și restaurare a clădirii și a împrejmuirii acesteia, finanțate prin intermediul Regio-Programul Operațional Regional 2014-2020, în valoare totală de peste 22 milioane de lei, pentru a include acest monument istoric în circuitul turistic național și internațional.

O restaurare a fațadei domului, după stampe de epocă, a mai fost făcută în urmă cu două decenii. Biserica romano-catolică, un loc de pace pentru toate confesiunile, în care, potrivit spuselor Excelenței Sale Iosif-Csaba Pál, episcop de Timișoara, oamenii se pot întâlni cu Dumnezeu, va fi inaugurată și sfințită sâmbătă, în ajunul sărbătorii Sfântului Gheorghe, când Excelența Sa Arhiepiscopul Miguel Maury Buendía, Nunțiu Apostolic în România și Republica Moldova, va celebra Sfânta Liturghie Pontificală, la care urmează să participe aproximativ 20 de arhiepiscopi, episcopi și trimiși din diferite dieceze și eparhii din țară și din străinătate, și va fi redeschisă publicului.

Cel mai frumos edificiu baroc al orașului

Domul, un remarcabil monument în stil baroc vienez, cel mai mare din această parte a Europei, este a doua clădire ca vechime din actuala piață a Unirii. Piatra de temelie a fost pusă în 6 august 1736 și a fost construit de meșteri locali după planurile arhitectului vienez Josef  Emanuel Fischer von Erlach fiul, care proiectase și palatul imperial din Viena. Inaugurarea a avut loc în 7 septembrie 1754, când fusese ridicată partea principală a edificiului de cult, dar lucrările s-au încheiat în 1774 și până în anul 1803 au fost adăugate noi elemente construcției inițiale. Ediculul de la intrare a fost proiectat în jurul anului 1758 de către Carl Joseph Römmer, considerat de mulţi cel mai talentat arhitect timişorean al secolului al XVIII-lea.

Domul se numără printre cele mai valoroase clădiri de patrimoniu ale orașului, fiind clasificat drept un monument istoric de importanţă naţională. Planul bisericii este în formă de cruce, cu o singură navă centrală, flancată de stâlpi din care pornesc arcele de susţinere ale bolţii semicilindrice, iar mobilierul, orga, ceasul realizat de timişoreanul Martin Kidl în 1764,  sau singurul clopot care s-a păstrat din vremea Mariei Tereza, dedicat Fecioarei Maria, care se trage doar duminica,  sunt deopotrivă piese de patrimoniu. Turnurile bisericii sunt surprinzător de scunde, probabil din cauza măsurilor impuse de administraţie cu privire la regimurile de înălţime ale clădirilor, care nu puteau fi mai înalte decât zidurile cetății, iar o propunere a inginerului Carl Joseph Römmer de a înălța turnurile, așa cum reiese din planșele de epocă, nu a fost niciodată realizată. Interiorul catedralei este, de asemenea, somptuos, cu remarcabile elemente decorative în stil rococo, cu lucrări de sculptură şi pictură realizate de artişti vienezi. În centrul altarului principal se află o pictură semnată de  Michel Angelo Unterberger, directorul Academiei de Arte din Viena, realizată în 1754-1755, care-l reprezintă pe Sfântul Gheorghe, şi este încadrată de operele sculptorului vienez Joseph Rossler. Picturile celorlalte opt altare sunt, de asemenea, operele unor celebri pictori vienezi. Candela de argint realizată de Josef Moser este un alt obiect de valoare iar orga, construită în atelierele timişoreanului Leopold Wegenstein la sfârşitul secolului al XIX-lea, are o acustică deosebită, ceea ce a făcut ca organişti de seamă să concerteze în biserica episcopală. În cripta catedralei se află osemintele multor episcopi ai diecezei Cenadului.

Pentru cel mai amplu proiect de renovare și restaurare, care a durat patru ani, documentația pentru autorizarea lucrărilor a fost elaborată de S.C.


Botescu M&H Arhitecți SRL iar lucrările propriu zise, extrem de complexe, s-au desfășurat în mai multe etape, pentru ca acest edificiu să-și îndeplinească cu prisosință atât rolul liturgic cât și pe cel artistic. Tâmplăria de lemn, piesele de metal, montajele de piatră, pictura murală și pe pânză, cripta și pietrele tombale ale celor care odihnesc sub nava domului au fost restaurate până în cele mai mici detalii, păstrându-se toate elementele autentice care au putut fi recuperate, iar biserica și-a recăpătat strălucirea pe care o merită.

1 COMENTARIU

LĂSAȚI UN MESAJ

Introdu rezultatul corect * Time limit is exhausted. Please reload CAPTCHA.