Biblioteca județeană „Alexandru D. Xenopol” din Arad găzduiește în 21 aprilie, de la ora 14:00, conferința „La bibliotecă, despre prietenie și cărți cu Mircea Mihăieș și Ioan T. Morar”, un dialog cultural prilejuit de Ziua Internațională a Cărții și a Drepturilor de Autor, care se serbează în 23 aprilie.
Atât Mircea Mihăieș cât și Ioan T. Morar sunt arădeni, se cunosc de copii, au urmat cursurile universitare la Timișoara, trăiesc în lumea cărților și prietenia lor de-o viață a rămas aceeași, chiar dacă au fost despărțiți, de-a lungul anilor, de sute și chiar mii de kilometri.
Criticul literar, esistul și publicistul Mircea Mihăieș s-a născut în comuna arădeană Șagu, în anul 1954, și după absolvirea liceului, la Arad, a urmat facultatea de filologie a Universității de Vest din Timișoara, secția engleză-franceză. A început să scrie încă din facultate, după absolvirea căreia a fost repartizat în comuna bihoreană Vârciorog, dar după un an a revenit la Timișoara, la revista „Orizont”, grație demersurilor făcute în acei ani de Constantin Noica, cel care inițiase o adevărată campanie de descoperire și valorificare a tinerilor deosebit de înzestrați. Angajat inițial pe post de corector, făcea muncă de secretariat de redacție și scria cronici la secția de critică literară. Ulterior a devenit redactor-șef al revistei și profesor universitar la catedra de literatură engleză și americană a Universității de Vest, doctor în litere al Universității București și beneficiarul mai multor burse de studiu în S.U.A., este autorul a peste 20 cărți și a sute de articole publicate în revistele de cultură, și a obținut mai multe premii literare pentru proză și critică.
Scriitorul, publicistul și „academicianul Cațavencu”, Ioan T. Morar s-a născut în 1956 la Șeitin și a absolvit în 1981 facultatea de filologie a Universității de Vest – secția română-franceză, ca șef de promoție, dar a fost repartizat la liceul textil din Lugoj. Făcea naveta, de obicei la Timișoara, și avea o carte de vizită pe care scria „Ioan T. Morar, navetist, București-Lugoj-Timișoara-Arad”.
În anii ʹ80 a început colaborarea cu grupul „Divertis”, după 1989 a fost unul din membrii fondatori ai revistei „Academia Cațavencu”, iar între 2004 și 2009, senior editor la ziarul „Cotidianul”, între 2010 și 2012 fiind consul general al României la Marsilia. Ulterior s-a stabilit în Franța, în localitatea La Ciotat din regiunea Provence, unde s-a filmat unul din primele scurt-metraje ale fraților Lumière, cu durata de 50 de secunde. Este autorul mai multor volume de versuri, pentru primul dintre acestea, „Vară indiană”, obținând premiul de debut al Uniunii Scriitorilor, și a mai multor romane, unele premiate, și foarte bine primite de critica literară. Chiar dacă trăiește în Franța, revine periodic în România, unde a păstrat legătura cu cercurile literare și cu prietenii săi.
Mircea Mihăieș își amintește că a auzit prima dată de Ioan T. Morar – Biju pentru prieteni și cunoscuți – după ce acesta, ele în clasa a VIII-a la Arad, devenise un fel de „persoană publică”. Găsise un radio portativ „Albatros”, pe care l-a dus la miliție, dar cum nu era sigur că va ajunge la proprietarul său, a dat și un anunț la ziarul local „Flacăra Roșie”. Mircea Mihăieș și colegii lui se distrau, socotindu-l „un fraier”, dar un an mai târziu, când
Biju a ajuns la același liceu unde învăța și Mircea, s-au cunoscut și de atunci au rămas prieteni nedespărțiți, bucurându-se, ca întotdeauna, de fiecare întâlnire.
Apariție editorială 2023
“Aradul merge înainte!” Capitole din istoria orașului
De la mijlocul secolului al XIX-lea până la începutul secolului XX
Autori: Király András, Lehoczky Attila, Muntean Tibor, Puskel Péter, Ujj János
Traducerea în limba română: Gabriel Roman
ISBN 978-606-675-367-8
Opera comună a istoricilor noștri bazată pe fapte dovedite oferă o lectură de referință pentru toți cei interesați de orașul Arad și de toate orașele noastre. În această lucrare sunt prezentate amănuntele contribuției predecesorilor noștri, contribuție care se întinde de-a lungul mai multor secole, la întemeierea și dezvoltarea orașului, detalii care au fost ignorate de alții și care sunt în sfârșit puse la locul lor .
Capitolele cărții ne vorbesc despre formarea Aradului și despre procesul prin care acesta a evoluat de la o simplă așezare riverană Mureșului până la stadiul de oraș european modern. În același timp obținem o descriere fidelă a procesului de urbanizare prin care cetățenii responsabili și conducătorii orașului de atunci au creat imaginea Aradului de astăzi și au așezat fundamentele sale sociale și economice.
Autorii introduc cititorul în atmosfera orașului nostru prezentându-i dezvoltarea sistemului instituțional condus de personalități care au definit dezvoltarea intelectuală și culturală a Aradului.
Rodul muncii înaintașilor noștri, Aradul este un oraș cu caracter european, cu o moștenire culturală cu care se poate mândri orice arădean și a cărei păstrare si valorificare ar trebui să fie responsabilitatea comună a întregii comunități locale. Conștientizarea valorilor noastre poate oferi o bază pentru crearea acestui simț al responsabilității. Această carte poate aduce un serviciu valoros în acest proces și sperăm că vor fi mulți arădeni care o vor citi.
Citiți în avanpremieră aici:
https://www.arad.zone/blog-ar/-page/4