Complexul Muzeal Arad propune ca exponat al lunii iunie un costum popular din comuna Șicula, zona din jurul Ineului, care cuprinde localitățile Șicula, Gurba, Mocrea și Bocsig, fiind cunoscută pentru frumusețea portului tradițional, complet deosebit de cel al altor localități din câmpia Aradului prin cromatica ți bogăția ornamentelor, și pentru măiestria femeilor care îl lucrează. Etnografii sunt de părere că particularitățile portului din aceste localități datează din secolele al XVII-lea și al XVIII-lea, când acesta a suferit unele influențe orientale sub stăpânirea otomană, iar în urma cuceririi habsburgice, au fost aduse aici regimente grănicerești alcătuite din macedoneni și sârbi. Exponatul prezentat, un costum femeiesc vechi de aproape o sută de ani, este alcătuit din o cămașă, numită „spătoi” pe valea Crișului Alb, poale, un șorț numit „zadie” și un cojoc. Se remarcă bogăția ornamentelor de pe mânecile spătoiului, numite „șirul cu ocoale” datorită succesiunii pe mâneci a motivului „ocol”, de pe „umerițe”, „pumnari” (manșete) și de pe gât. Pe piept, spătoiul are nasturi colorați. Culorile folosite la ornamente sunt roșul, care predomină, alături de negru, albastru și galben. Aceleași ornamente se regăsesc și în partea de sus a poalelor, la „pumnată”, și în partea de jos, unde se termină cu „colți”. Zadia este și ea ornamentată în partea de jos cu „alesături” și cipcă (dantelă) albă cu colți. Cojocul, confecționat la Ineu în 1930, este din blană de miel și are în cusătură „cocotori” (oglinzi), iar în partea din spate este ornamentat cu ținte din metal. Exponatul poate fi văzut la muzeul memorial din Șiria.
În necropola medievală de la Cuptoare de pe culoarul Timiș-Cerna, una din cele mai mari și importante din Banat, au ieșit la iveală în urma săpăturilor arheologice de la sfârșitul secolului trecut peste 300 de morminte de inhumație cu un bogat inventar, care însumează în jur de 130 de piese de podoabă de cap și gât, pentru brațe și pentru mâini, confecționate din argint aurit cu pietre semiprețioase, argint, bronz, cupru, sticlă, lut, scoici sau os.
Pe baza descoperirilor monetare, mormintele cu inventar și obiectele de podoabă au putut fi încadrate cronologic între secolele XII-XV. Patru șiraguri de mărgele descoperite în câteva din mormintele necropolei, ale căror piese se disting prin formă și compoziție, și au fost folosite pentru cap și gât, constituie exponatul lunii iunie la Muzeul Banatului Montan din Reșița. Ele se remarcă prin diversitatea formelor, de la mărgele sferice aplatizate, la mărgele tubulare, discoidale, cilindrice sau bitronconice, care înlătură monotonia. Materialele din care sunt confecționate piesele variază, de la pastă de sticlă turnată de culoare verde, portocalie sau albastră, la lut maro sau negru, alături de care au fost găsite și scoici kauri. Mărgelele sunt în mare parte decorate, fie cu motive liniare pictate cu pastă albă și galbenă, fie cu caneluri sau linii în zig-zag.
Un complet de damă din donația Dumbravă-Cosoroabă, care cuprinde 248 de piese și accesorii vestimentare din secolul XX ce au aparținut Aurorei Dumbravă, este exponatul lunii iunie la Muzeul Național al Banatului. Familia Dumbravă a fost proprietara unei fabrici de covoare din Fratelia în anii interbelici iar Aurora Dumbravă, care a studiat pianul la București după ce a absolvit liceul Carmen Sylva din Timișoara, a rămas în istoria orașului prin cariera pe care a avut-o la liceul de muzică „Ion Vidu”, pe care l-a condus în anii ʹ80. Cele mai multe toalete care i-au aparținut provin din ateliere de croitorie locală și fabrici de profil din România socialistă, fiind o adevărată oglindă a acestei ramuri a industriei ușoare românești în acea epocă. Taiorul expus este alcătuit dintr-o bluză, o fustă și o jachetă și sunt un model de ținută de zi a anilor ʹ70.
