p>
România are mai multe situri culturale și naturale înscrise deja în patrimoniul UNESCO (Organizația Națiunilor Unite pentru Educație, Știință și Cultură), iar altele sunt propuse pentru a fi înscrise în această organizație de protejare a unor valori culturale mondiale. O parte din aceste monumente istorice și ale naturii, recunoscute pentru unicitatea și valoarea lor, se află în județele din vestul țării. Primul obiectiv din România înscris în patrimoniul mondial UNESCO a fost Delta Dunării, în 1991, urmată de pădurile seculare și virgine de fag din Carpați și alte regiuni europene, iar de-a lungul anilor, acestora li s-au adăugat și șapte situri culturale. Totodată, mai multe datini și meșteșuguri tradiționale specifice culturii rurale românești fac parte din patrimoniul imaterial al lumii, cel mai recent dosar acceptat fiind arta cămășii cu altiță. Există, de asemenea, o listă indicativă a patrimoniului mondial UNESCO, cu noi propuneri de obiective culturale și naturale pentru includerea în patrimoniul UNESCO.
Bunuri culturale și naturale în patrimoniul UNESCO
Pădurile seculare virgine, aflate în 12 țări europene , au o suprafață totală de peste 90.000 de hectare, cea mai mare suprafață, de peste 23.000 de hectare, aflându-se în România, în opt arii protejate printre care Cheile Nerei-Beușnița, Domogled-Valea Cernei și Izvoarele Nerei, aflate în județul Caraș-Severin. Despre pădurile de fag din România, unde mai crește și stejarul, carpenul, teiul, specii de plante care se întâlnesc doar aici sau mamifere protejate, se spune că sunt cele mai bine păstrate din întregul areal. Tot aici se pot vedea și câteva din vestitele mori bănățene, care au supraviețuit timpului ignorând societatea modernă de consum și sunt în mare parte restaurate, și multe alte locuri în care timpul pare să se fi oprit în loc. Pentru vizitarea acestor păduri virgine a căror valoare e recunoscută pe plan mondial, există mai multe trasee turistice, care au încântat mulți drumeți dornici să cunoască tainele și frumusețile naturii. De recunoaștere UNESCO se bucură și o destinație turistică mai puțin convențională, geoparcul internațional Țara Hațegului, cu vestigii geologice, naturale și culturale de importanță internațională, unde se păstrează 500 de milioane de ani de istorie a Pământului și fosile de dinozauri unici în lume.
Printre siturile culturale aflate în patrimoniul UNESCO se numără și cetățile dacice din Munții Orăștiei – Sarmizegetura Regia, Costești, Blidaru, Piatra Roșie și Bănița, împreună cu cetatea Căpâlna din județul Alba, – care au primit această recunoaștere în 1999, iar mai recent, din 2021, complexul minier roman Roșia Montană, înscris și în lista patrimoniului mondial în pericol. Construite în epoca de înflorire a regatului dac, între secolele I î.d.Ch. și I d.Ch., în zona muntoasă din Munții Orăștiei, unde se afla centrul puterii acestuia, cetățile se remarcă prin îmbinarea tehnicilor arhitecturale militare, care au constat în îmbinarea unor blocuri de calcar masive cu ajutorul unor grinzi de lemn sau scări monumentale de piatră, dar și prin zona sacră, reprezentată de șase impunătoare sanctuare dreptunghiulare sau circulare, alcătuite din șiruri de stâlpi de lemn îmbrăcați în plăci de teracotă și dispuși în funcție de remarcabile calcule matematice și astronomice. Nu departe de Sarmizegetusa Regia există încă peșteri și urme de fortificații dacice și culmi muntoase considerate de asemenea locuri sacre, dar prea puțin cercetate, care ar putea oferi noi date despre strămoșii daci, deși unele au fost în mare parte distruse de-a lungul anilor.
Propuneri pentru patrimoniul universal
România a mai depus la UNESCO o listă de propuneri cu bunuri culturale și naturale reprezentative pentru a fi incluse în patrimoniul mondial. Pe această listă se află șase biserici cneziale din județul Hunedoara, considerate cele mai vechi din România – biserica „Arhanghelul Mihail” de la Gurasada, biserica „Sf. Nicolae” din Densuș, biserica „Adormirea Maicii Domnului” din Strei, biserica cnezilor Cândea de la Sântămăria Orlea, biserica „Sf. Gheorghe” din Streisângeorzu și biserica „Pogorârea Sfântului Duh” din satul Ostrov, comuna Râu de Mori. Tot din județul Hunedoara au mai fost propuse vechile „thermae Germisara” (Geoagiu), aproape neschimbate din antichitate, iar vestigii din limes-ul Daciei după cucerirea romană, cel mai lung sector al frontierei terestre romane din Europa, cu aproximativ 70 de castre, 50 de fortificații mici și 150 de turnuri în 18 județe, se află și în vestul țării. Dintre ruinele romane, 12 se află în județul Caraș-Severin, printre cele mai importante fiind castrele de la Mehadia și Tibiscum, iar 13 vestigii, printre care castrele de la Cigmău și Micia sau vechea capitală Ulpia Traiana Sarmizegetusa, ridicată de împăratul Traian, pe locul unui castru în care fusese cantonată legiunea a IV-a Flavia Felix, în județul Hunedoara. Pe listă se află și situri din vechile frontiere ale Imperiului Roman, pe linia Dunării, printr-o extensie a unui sit transfrontalier care cuprinde mai multe țări din Balcani. Un număr de 49 de obiective sunt pe teritoriul României, unele în Caraș-Severin, iar masivul Retezat, unde se află de asemenea un parc național, numeroase lacuri glaciare și trasee spectaculoase, își așteaptă și el recunoașterea ca bun al patrimoniului universal.
Surse foto: wikipedia.org, locuridinromania.ro, infinitravel.ro, flickr.com, romanianresorts.ro, replicahd.ro
