Echipa asociației Tășuleasa Social, organizația nonguvernamentală al cărei sediu se află în satul Piatra Fântânele din pasul Tihuța și care a reușit să amenajeze primul drum care unește Putna de Turnu-Severin și străbate șapte ținuturi, începând din Bucovina și sfârșind pe malurile Dunării, s-a aflat ieri la Timișoara, pentru a promova în capitala europeană a culturii acest traseu, care dezvăluie drumeților frumuseți necunoscute și unice.
Expoziția prezentată cu acest prilej la Galeria Jecza din Calea Martirilor, a dezvăluit unui public numeros o sinteză a celor mai frumoase locuri de pe traseu și povestea temerarului proiect. Este drumul care poate fi străbătut la pas, cu bicicleta sau călare, și care pune în valoare civilizația rurală din această parte a țării, cu o diversitate de etnii, obiceiuri de viață, tradiții, gastronomie, ocupații și meșteșuguri păstrate de secole, o bogată moștenire culturală conservată în mijlocul unor frumuseți naturale spectaculoase.
„Un proiect încheiat la toți nasturii”
Alin Ușieru, președintele asociației și cel care a gândit acest proiect, mărturisește că în zece ani petrecuți în Germania, n-a citit nici măcar un rând de apreciere despre România, toate articolele vorbind doar despre emigrarea sașilor sau despre copiii care trăiesc printre gunoaie. Așa s-a născut dorința de a realiza un proiect național care să dea viață lucrurilor frumoase ale acestei țări, cu o mare bogăție și diversitate geografică, istorică, etnică și culturală. Inițiat în 1918, la Alba Iulia, când s-a aniversat împlinirea unui veac de la Marea Unire, proiectul părea o utopie, dar succesul de care s-a bucurat cartea lui Tibi Ușieru, „27 de pași” a fost un imbold.
„Am vrut să facem o cărare pe care nimeni să nu se mai piardă”, sintetizează Alin Ușieru rostul acestui drum, care, după patru ani și jumătate, a fost terminat cu sprijinul Băncii Transilvania, principalul sponsor, al cărei reprezentant, Omer Tetik, a fost recompensat cu o diplomă care îi conferă rangul de „frate de cărare”, și al numeroșilor voluntari, printre care și principele Nicolae al României, care s-au implicat pentru ducerea proiectului la bun sfârșit. Traseul a fost stabilit de o echipă de geografi și istorici care au analizat mai multe variante și au optat pentru cea care include aproape toate zonele culturale și sociale, cu numeroase sate, câteva orașe mici și stațiuni termale și multe monumente istorice de valoare.
De-a lungul traseului de 1420 de kilometri, drumul a fost însemnat cu peste 40.000 de marcaje și 1.300 de borne sculptate din aproape 400 de tone de andezit, „o adevărată catedrală de-a lungul țării”, spune Alin Ușieru. După doar un an, Via Transilvanica a dobândit deja vizibilitate la nivel european, iar Timișoara a fost locul în care Vesna Marjanovic, secretar general al Europa Nostra, a înmânat oficial asociației Tășuleasa premiul „European Heritage Awards” pentru cel mai memorabil proiect turistic al anului, catalogat de un admirator drept „un proiect încheiat la toți nasturii”, care a dobândit astfel o recunoaștere europeană.
„O minune, o magie”
Tot la Timișoara a fost lansată și cartea lui Voicu Bojan, „Via Transilvanica”, cu reportaje de pe traseu, dar și un drum personal, cu experiențe unice, o scurtă istorie a proiectului și o prezentare a celor care au stat în spatele lui, precum și o descriere a celor șapte ținuturi străbătute. „Este o bucurie că Via Transilvanica ajunge și în locurile prin care nu trece, dar este un drum al întregii țări, și în următorii ani va fi un important ambasador al României peste hotare”, a ținut să precizeze Tibi Ușieru. De altfel, rolul de ambasador al Via Transilvanica a fost acceptat de Simona Amânar, prezentă la promovarea de la Galeria Jecza, aceeși misiune fiindu-i atribuită și lui Bob Rădulescu, cel care a știut să prezinte cu umor debordant minunata aventură, dusă la bun sfârșit în ciuda tuturor dificultăților, dar care, odată depășite, au făcut ca totul să fie și mai frumos.
Deocamdată, proiectul a prins rădăcini și în viitor se dorește amenajarea unor ramificații ale acestuia. Organizatorii dau asigurări că proiectul, în care puțini au crezut, și care dorește să promoveze un nou tip de turism, este „o adevărată terapie”, iar o iubitoare de drumeții din Arad care l-a străbătut, așa cum au făcut-o alți 15.000 de amatori de aventuri inedite, spune că experiența a fost „o minune, o magie”. Veteran al traseului, care poate fi străbătut în 62 de zile, a fost însă un temerar în vârstă de 83 de ani, care a parcurs întregul drum, iar inițiatorii proiectului speră ca numărul drumeților să crească în anii următori și Via Trasilvanica să devină tot mai cunoscută.
Cei care doresc să afle mai multe detalii despre proiect, au la dispoziție site-ul Drumul care unește | Via Transilvanica, unde pot cumpăra diferite articole comercializate prin magazinul asociației și pot face donații pentru sprijinirea acestui proiect.
