div class="press-in-article" style="margin-left: auto; margin-right: auto; text-align: center; margin-top: 5px; margin-bottom: 5px; " id="press-1005861008">
Phidias, cel mai de seamă sculptor din secolul lui Pericle, supranumit „epoca de aur a antichității grecești”, Michelangelo, artistul fără egal din perioada de maximă înflorire a Renașterii italiene și Constantin Brâncuși, cel care a marcat ca nimeni altul sculptura modernă și contemporană, într-o manieră unică, sunt cele trei mari nume de referință ale sculpturii universale din cele mai faste epoci ale sale.
Expoziția „Brâncuși: surse românești și perspective universale”, a sosit la Timișoara iar președintele CJT, Alin Nica, susținător necondiționat al acestui demers, considerat temerar la început, și care a fost pregătit timp de doi ani, o consideră „un eveniment unic, cu ecouri în întreaga Europă”, care va rămâne în memoria orașului pentru multă vreme, Brâncuși fiind încununarea evenimentelor culturale care pot face din oraș și din muzeul de artă un loc de cultură pentru artiști de nivel internațional. Curatorul expoziției, Doina Lemny, expert în arta lui Brâncuși, a făcut o scurtă introducere în universul brâncușian, titlul expoziței sugerând că expoziția nu se dorește a fi una retrospectivă, lucru aproape imposibil de realizat, căci lucrările sale sunt răspândite în întreaga lume iar unele sunt extrem de greu de procurat, dar a dorit să evidențieze legătura artistului cu țara sa, cu lucrările care se mai află în România, și să puncteze cele mai importante etape din creația sa, evidențiind continuitatea de la școala academică din București până la simplificarea formei, reduse la esență, din anii de creație pariziană.
Lucrările au fosat împrumutate de la Centre Pompidou din Paris, unde se află atelierul lui Brâncuși cu cea mai mare colecție a artistului din lume, de la Tate Gallery din Londra, care a trimis la Timișoara trei din cele patru opere pe care le deține, de la Fundația Guggenheim din Veneția, precum și din alte colecții particulare, la care se adaugă lucrări timpurii de la muzeele de artă din București și Craiova. Și directorul muzeului, Filip Petcu, consideră expoziția drept „o manifestare culturală care transcende granițele, pentru iubitorii de artă din întreaga lume”, iar colecționarul Ovidiu Șandor, cel care a inițiat colaborarea cu Doina Lemny încă din anul 2019, când se știa că Timișoara va fi capitală culturală doi ani mai târziu, a evidențiat, la rândul lui, rolul de incontestabil reper al lui Brâncuși în sculptura modernă. Printre lucrările expuse la Timișoara se numără ecroșeul făcut la București, material didactic atât pentru studenții de la arte plastice cât și pentru cei de la medicină, Rugăciunea, Sărutul, Somnul, Muza adormită, Domnișoara Pogany, Peștele, Măiastra, Pasărea în zbor sau Coloana fără sfârșit, pe lângă numeroase fotografii și documente de arhivă care ilustrează momente din viața artistului.
Expoziția, care prezintă în jur de 100 de lucrări, se va deschide pentru public sâmbătă, 30 septembrie, la ora 10:00, iar la ora 16:00, în Sala Barocă a muzeului va avea loc lansarea oficială a catalogului expoziției. Duminică, 1 octombrie, expoziția va fi deschisă publicului între orele 10:00 și 20:00, pe baza biletelor achiziționate în prealabil.