figure id="attachment_509175" aria-describedby="caption-attachment-509175" style="width: 640px" class="wp-caption aligncenter">
Este anotimpul în care munții, cu pădurile înveșmântate cu toate nuanțele de culori arămii, argintii și aurii ale toamnei, care se amestecă cu verdele pâlcurilor de pini și ienuperi, se dezvăluie privirilor în toată splendoarea lor și o plimbare prin natură este o adevărată încântare.
„Transalpina arădeană”, un traseu aproape necunoscut
Un astfel de peisaj de basm poate fi întâlnit în masivul Codru Moma, parte a Carpaților Apuseni care se întinde și în județul Arad, unde legendele legate de numele muntelui dau și mai mult farmec locului. Munții Codru și Munții Moma, despărțiți de valea Moneasa și valea Iugii, cu forme carstice de un pitoresc deosebit, cariere de marmură și impresionante căderi de apă, sunt străbătuți de mai multe trasee turistice dar după foarte mulți ani, a fost refăcut recent un drum care leagă localitățile Dezna și Dieci, comună aflată pe malul Crișului Alb, care a fost supranumit „transalpina arădeană”.
Unul din cele mai frumoase drumuri ale județului Arad are o lungime de peste 11 kilometri și face legătura, spre nord, cu stațiunea Moneasa, iar spre sud cu șoseaua Arad – Deva, prin Mădrigești și Julița, un alt traseu spectaculos, care leagă valea Crișului alb de Valea Mureșului. Noul traseu, pentru prima dată asfaltat în întregime, dorește să pună în valoare potențialul turistic al zonei și să stabilească o nouă legătură între Moneasa și zona localității Săvârșin de pe Valea Mureșului, pe un traseu inedit și mai scurt, dar încă aproape necunoscut.
Cetatea Deznei, satul cu case de vacanță și zona etnografică Dieci
De la Dezna până la Vărădia de Mureș, drumul străbate mai multe localități în care se mai păstrează vechi monumente, prea puțin cunoscute. La Dezna se mai pot vedea, pe dealul Ozoiu, ruinele unei vechi cetăți cneziale din secolul al XIII-lea care făcea parte din sistemul de apărare din vestul Transilvaniei, câștigând în importanță în secolele XVI-XVII și mult disputată în deceniile următoare, după căderea cetății Ineului sub stăpânire turcească, o biserică ortodoxă monument istoric, care mai păstrează elemente arhitecturale din a doua jumătate a secolului al XVI-lea și un castel din secolul al XIX-lea.
Satul Laz, care aparține de comună, este aproape părăsit, dar frumusețea locurilor și aerul curat îl fac tot mai căutat pentru case de vacanță, iar comuna Dieci, cu case care păstrează elemente arhitecturale arhaice și cunoscută pentru păstrarea tradițiilor populare, are în satul aparținător Revetiș un mic muzeu etnografic în care au fost adunate exponate specifice zonei iar biserica ortodoxă din sat, a fost construită la sfârșitul secolului al XIX-lea, în stilul caracteristic al bisericilor de pe valea Crișului Alb. În continuare, drumul străbate mai multe așezări aflate în Munții Zarandului.
Bisericile de lemn din satele aflate în Munții Zarandului
În satul Mădrigești de la poalele munților Zarandului mai există o veche bisericuță de lemn ridicată în 1804 și strămutată pe locul actual în 1840, cu picturi valoroase în interior, mai ales pe iconostas, o altă biserică de lemn, construită în 1886, se păstrează în satul Slatina de Mureș iar la Julița, sat care aparține de comuna Vărădia de Mureș, se mai poate vedea o veche bisericuță de lemn datată în anul 1787, monument istoric, cu pictură interioară de inspirație bizantină realizată de meșteri locali și cu un turn de factură barocă.
Surse foto: romaniaturism.com, infrapress.ro, trecator.ro, apuseni.info
