Toamna lungă și însorită care se anunță este un ideal prilej de plimbări prin natură, pe jos sau cu mijloace de deplasare adecvate traseelor, între arșița verii și zilele geroase ale iernii, iar câteva zile petrecute în județul Hunedoara oferă locuri de o diversitate atât de mare, încât pot semăna cu o lungă călătorie, în îndepărtate timpuri și meleaguri.
De la dinozaurii pitici și omul de Neanderthal la fortificațiile dacice și construcțiile romane
În județul Hunedoara pot fi vizitate locuri care amintesc de vremurile în care Țara Hațegului era o insulă care plutea pe Marea Tethys și era locuită de dinozauri pitici ale căror urme s-au păstrat până astăzi, sau peștera Cioclovina, în care s-a descoperit cel mai vechi craniu omenesc din România, a cărui vârstă este estimată la aproximativ 28.500 de ani, și ale cărui caracteristici îl apropie de omul de Neanderthal, precum și un craniu de urs de peşteră, o specie dispărută în timpul ultimei glaciaţiuni.
Din epoca istoriei antice, reprezentativă este capitala dacilor din Munții Orăștiei, Sarmizegetusa Regia, și cetățile care o apărau, noua capitală a provinciei romane, Ulpia Traiana Sarmizegetusa, construită din ordinul împăratului Traian, așezarea civilă, castrul și templele din înfloritoare așezare Micia, aflată în apropierea Devei, care se întindea pe o suprafață de aproape 25 de hectare sau băile termale din vechea Germisara, lângă Geoagiu, unde se păstrează ruinele băilor antice.
Cetăți, castele și biserici medievale
Epoca medievală este bogat ilustrată în județul Hunedoara, cu cetăți, biserici, castele și conace, nu lipsite de captivante povești și legende. Cetatea Devei, cea mai însemnată, a fost ridicată după marea invazie tătară din 1241, cel mai probabil de regele maghiar Béla al IV-lea, pentru a apăra, împreună cu alte cetăți, valea Mureșului de noi invazii. La sfârșitul secolului al XIX-lea, cetatea a fost preluată de Societatea de Istorie, Arheologie şi Ştiinţele Naturii a comitatului Hunedoara și a intrat în circuitul turistic.
Castelul Corvinilor este unul din cele mai cunoscute monumente istorice din județ, a cărui faimă a depășit granițele țării, cetățile cneziale din Țara Hațegului și vechile biserici din Evul mediu, sunt, fiecare, unice în felul lor. Ținutul Pădurenilor, Țara Zarandului cu minele de aur exploatate din antichitate sau Ținutul Momârlanilor din Valea Jiului, sunt locuri minunate pentru plimbări sau pentru gurmanzii care se pot bucura de bucatele ieșite din mâinile gospodinelor hunedorence și de un păhărel de țuică numai bun pentru deschiderea apetitului.
Traseele spectaculoase din Parcul Național Retezat
Pentru cei care iubesc muntele, Parcul Național Retezat, cea mai mare arie protejată, cu un patrimoniu natural fascinant, este locul cu trasee spectaculoase și priveliști minunate, cu o întreagă paletă de culori în care le-a îmbrăcat natura și a celor peste 50 de lacuri glaciare, apărute după topirea foștilor ghețari alpini și alimentate de zăpada de pe creste când aceasta se topește, datorită cărora parcul a primit supranumele de „Tărâmul cu ochi albaștri”.
Aici se află câteva lacuri care se remarcă prin „recordurile” deținute. Cel mai mare este lacul Bucura, cu o suprafață de aproape nouă hectare, Tăul Porții se află la cea mai mare înălțime și face parte dintr-o salbă de lacuri aflate în căldarea Bucurei, Zănoaga este cel mai adânc lac din țară iar Tăul Țapului este socotit cel mai pitoresc din masivul Retezat.
Merită vizitat, de asemenea, lacul de acumulare Gura Apelor, aflat în partea de vest a parcului, sau Tăul din Brazi, înconjurat de păduri și jnepeni,singurul care nu este de origine glaciară. În masivul Retezat există mai multe trasee turistice marcate și săgeți indicatoare pentru cei care iau la pas potecile muntelui.
Surse foto: replicahd.ro
Imi pare rau, dar muntii Retezat nu sunt in vestul tarii…unde sunt Carpatii Occidentali‐muntii Apuseni, de ex. Hunedoara si Deva nu sunt in Vest…am crezut ca enumerati trasee din vestul tarii, Oradea, Arad, Timisoara…muntii vestici.