Anul Capitalei Europene a Culturii, marcat de expoziții și spectacole care au precedat preluarea titlului, deschiderea oficială având loc în zilele de 17 – 19 februarie cu câteva momente remarcabile precum expoziția retrospectivă Victor Brauner de la muzeul de artă dar și altele care au stârnit destule controverse, a durat la Timișoara doar zece luni, „ca să nu se suprapună cu zilele de comemorare ale evenimentelor din decembrie ʹ89 și pentru că e greu ca de Crăciun să atragi artiști internaționali”, pretinde Dominic Fritz. „Dar” – se angajează primarul – „nu închidem nimic, «Timișoara la nesfârșit» continuă și vom concura cu alte orașe europene prin evenimente care vor avea loc de-a lungul întregului an”.
În aceste zile sunt organizate evenimentele de închidere a capitalei europene a culturii și reprezentanții primăriei și a consiliului județean, doi dintre principalii finanțatori alături de ministerul Culturii, au făcut un scurt bilanț al acestui an care s-a dorit a fi unul special pentru oraș, în care așteptările și speranțele au fost mari, dar oferta nu a fost întotdeauna pe măsură.
Un bilanț pozitiv prezentat de Dominic Fritz
Primarul Dominic Fritz a punctat câteva aspecte considerate realizări, precum numărul mare și diversitatea celor implicați pentru a face din cultură „un motor de dezvoltare”, sumele investite în evenimentele care au avut loc – 145 de milioane de lei doar în acest an – finalizarea lucrărilor de investiții la cinematografele Timiș și Victoria, Centrul Cultural Bastion, centrul din Kuncz și Multiplexity. Multe obiective înscrise în dosarulde candidatură cu care Timișoara a câștigat titlul de capitală europeană au rămas însă promisiuni pentru viitor. Pe lângă acestea, primarul a anunțat intenția de a organiza un concurs internațional de arhitectură pentru construirea unei săli de concerte adecvate în zona Pieței 700 și un program de burse și rezidențe de un milion de euro anual pentru atragerea unor artiști la Timișoara.
La bilanțul pozitiv s-au mai menționat evenimentele care au avut loc în cartiere – și nu numai cele istorice – pentru implicarea unui număr cât mai mare de concitadini și vizitatori, indiferent de vârstă, cele peste 40.000 de apariții în media națională dar și în prestgioase publicații internaționale sau televiziuni, vizitele unor laureați ai premiului Nobel sau șansa Timișoarei de a deveni un oraș turistic, și nu doar unul industrial, în care preponderent era turismul de afaceri. Dominic Fritz a omis însă să vorbească despre curățenia precară a capitalei culturale, de transportul public deficitar sau de spațiile verzi neîngrijite, lăsate în paragină, chiar în centrul orașului.
„Viziunea complementară” a lui Alin Nica
Dacă primăria, prin centrul de proiecte, a organizat evenimentele din programul capitalei culturale pe orizontală, prin scoaterea multor evenimente din spațiile convenționale, pentru a fi accesibile unui public cât mai larg și mai divers, multe cu subiecte inspirate din teme impuse de propaganda politică precum și o abundență de „artă digitală”, administrația județeană – spune Alin Nica – a recurs la o viziune complementară, pe verticală, de promovare a excelenței artistice și de organizare a unor evenimente de anvergură precum o secțiune a festivalului George Enescu la Lugoj sau concertele din peștera Românești, căci chiar dacă județul nu a fost inclus pe agenda capitalei culturale, astfel de manifestări culturale pot da capitalei culturale o dimensiune cu adevărat europeană.
Muzeul de artă a excelat prin expoziții de înaltă ținută precum retrospectiva Paul Neagu, Victor Brauner, cultura Cucuteni, lucrări ale unor importanți artiști timișoreni, atingând apogeul cu expoziția dedicată lui Constantin Brâncuși, Muzeul Satului Bănățean și Muzeul Național al Banatului au organizat festivaluri captivante, care au atras un număr mare de spectatori, iar gala UNITER sau festivalurile de teatru internaționale s-au înscris și ele în rândul evenimentelor de ținută europeană. „Am investit foarte mult în muzeul de artă pentru a putea asigura expoziții de asemenea anvergură, și pe viitor Timișoara are șansa de a deveni o capitală a artelor plastice”, spune Alin Nica, precizând că anul viitor se dorește aducerea unei expoziții Picasso, aflată acum la București, a uneia cu tablouri de Claude Monet, precum și a altor expoziții de prestigiu.
De altfel, preferințele primarului și ale președintelui CJT nu sunt aceleași. Pentru Dominic Fritz, apogeul capitalei culturale a fost reprezentat de schela metalică decorată cu copaci numită „pepinieră”, care a tronat în Piața Operei de la deschiderea capitalei până luna trecută, interval în care a fost vizitată de 200.000 de curioși, în timp ce Alin Nica optează pentru expoziția dedicată lui Brâncuși, care, după estimările inițiale, urma să aibă 76.000 de vizitatori, dar după doar două luni, numărul acestora a depășit 80.000, expoziția fiind deschisă și în următoarele două luni.
Capitala Europeană a Culturii Timișoara se va încheia cu o gală de închidere care va avea loc mâine la opera timișoreană, și cu un concert în Piața Unirii.
Președintele Asociației pentru Promovarea Timișoarei, Simion Giurcă, estimează, ținând cont de mai mulți indicatori, că la evenimentele din acest an au fost prezenți în jur de 1,3 milioane de spectatori, ditre care peste 800.000 au fost vizitatori străini, ținând cont de numărul înnoptărilor în spațiile de cazare timișorene, dar o situație mai exactă va putea fi prezentată abia în lunile următoare.
Concluzia organizatorilor a fost că Timișoara nu duce lipsă de puncte de atracție culturală și turistică, dar acestea au nevoie de o mai bună mediatizare.
