Drumul aurului din vestul țării. Secretele zonei unde se caută bogății sub...

Drumul aurului din vestul țării. Secretele zonei unde se caută bogății sub pământ încă din vremea romanilor (foto)

0
DISTRIBUIȚI
<


div class="press-in-article" style="margin-left: auto; margin-right: auto; text-align: center; margin-top: 5px; margin-bottom: 5px; " id="press-859871671">

Drumul dintre orașele Deva și Brad, care șerpuiește prin întinsa Țară a Zarandului pe o lungime de peste 30 de kilometri, traversând locuri spectaculoase și făcând  legătura între valea Mureșului și valea Crișului Alb, este cunoscut și folosit din timpuri străvechi, dar a fost modernizat abia în ultima jumătate de secol.

„Drumul aurului”

Cei care l-au străbătut spun că peisajele feerice aflate de-a lungul său îl fac să rivalizeze în frumusețe cu Transalpina sau Transfăgărășanul, ba chiar să le întreacă. Deoarece se află la limita vestică a așa-numitului „patrulater aurifer al Munților Apuseni”, care se întinde până la Baia de Arieș și Zlatna, a fost supranumit „drumul aurului” și se dorește a fi unul turistic, pentru cei care vor să vadă vechile mine de exploatare a aurului sau să ajungă la „Treptele Romane” din zona Bradului – o galerie din vremea romanilor de aproape 200 de metri lungime, dar care poate fi văzută doar la intrare, în ciuda promisiunilor de transformare a acesteia într-un loc vizitabil –  ori la Muzeul Aurului din localitate.

Sate așezate pe munți de aur și argint

De pe serpentinele aflate între localitățile Vălișoara și Luncoiu de Sus se poate vedea o panoramă a Munților Metaliferi, în toată splendoarea lor, cu frumusețile naturale de basm și vestigiile istorice, dar și cu locurile în care se ascund cele mai bogate zăcăminte de metale prețioase iar pe drumurile care se desprind din șosea se poate ajunge la câteva vechi mine aurifere și nu numai, a căror exploatare a încetat.

Localitatea Certej pare că mai stă și acum pe un munte de aur și argint dar întreaga zonă este împânzită de mine părăsite, ajunse astăzi o ruină. Tot în Munții Metaliferi se află și satul Săcărâmb, odinioară una din importantele așezări miniere ale Transilvaniei, unde, timp de peste două secole, s-au extras mari cantități de aur și argint, dar și metale rare. Minele sunt închise de aproape două decenii dar fosta așezare minieră, cu împrejurimi superbe, numită „zonă climaterică”, mai e cunoscută ca un loc plin de energie benefică, pusă pe seama fostului con vulcanic din localitate care ar capta energia cosmică,  fiind căutată de turiști pentru aerul tare și curat, dătător de sănătate. La Băița și în satele aparținătoare s-a exploatat unul din cele mai importante zăcăminte aurifere, și încă există în adâncurile pământului filoane cu cantități impresionante de aur.

Satul Barbura, care aparține de comuna Băița, a fost una din numeroasele așezări miniere din secolul al XIX-lea de unde s-au extras diferite metale și minereuri aurifere, dar unde mineritul a încetat în urmă cu mai bine de două decenii. Aici au existat galerii ale localnicilor iar în 1889 s-a deschis galeria Grimm, principala intrare în subteran, care a aparținut geologului transilvănean Johann Grimm. Naționalizată de comuniști, mina a funcționat până la începutul acestui secol, dar astăzi se mai păstrează doar fațada, pe care se poate vedea doar o inscripție cu numele proprietarului, în timp ce galeria a fost inundată. La Băița se păstrează urme ale vechilor galerii exploatate de pe vremea romanilor, apoi în Evul Mediu și sub stăpânirea Habsburgilor. Intrări în subteran abandonate mai există și pe dealurile din jur, toate având aceeași soartă.

Galerii unice în lume

Nu departe de vatra comunei Luncoiu de Jos, aflată între Masivul Zarand și Munții Metaliferi, mai pot fi văzute vechile mine de aur, unele exploatate încă din antichitate, de daci și apoi de romani. De o mare valoare istorică sunt galeriile și puțurile din fostele mine romane, unice în lume, cu tuneluri lungi de zeci de kilometri, cele  medievale și galeriile din epoca modernă de la Roșia Montană, introduse în patrimoniul cultural UNESCO, iar restaurarea acestora ar putea transforma zona într-o „mină de aur” a turismului.

Muzeul Aurului din Brad, unic în țară, prezintă atât o istorie a mineritului din zonă, ilustrată cu artefacte vechi de milenii, cât și inedite eșantioane de aur în stare nativă, așa cum a fost extras din adâncuri, multe exponate fiind unice în lume.

Surse foto: zhd.ro, mindat.org, uncover-romania.com, wikipedia.org, lumeasatului.ro

LĂSAȚI UN MESAJ

Introdu rezultatul corect * Time limit is exhausted. Please reload CAPTCHA.