Sorin Grindeanu, optimist în privinţa Centurii Timişoarei şi completării A1: „Să închidem întreg acest cerc”. Ce spune despre viitorul său politic după alegeri

Sorin Grindeanu a vorbit la PRESSALERT LIVE despre situaţia loturilor lipsă din Autostrada A1, anul-termen în care timişorenii pot spera că vor putea ajunge la Bucureşti fără a folosi drumurile vechi, dar şi despre alte obiective de infrastructură importante pentru bănăţeni şi nu numai.

„Să ştiţi că se stă la fel şi dacă eşti ministru şi dacă nu eşti ministru… Eu circul mult cu maşina. Cel puţin în ultimele trei săptămâni, cel puţin o dată pe săptămână am venit acasă la Timişoara, pe roţi, cu maşina. În această perioadă se şi fac multe reparaţii şi pe Valea Oltului şi pe acea bucată, lângă Coşava, sunt reparaţii necesare, care sigur că dau un disconfort în trafic şi duc la o durată mai lungă a drumului, a perioadei petrecute în maşină, dar sunt şi ele absolut necesare. Dar soluţia într-un final e să se continue ritmul de a face autostrăzi în România, despre asta este vorba. În acest moment lipseşte acea bucată de 10-12 kilometri, de la Margina la Holdea, unde s-au început lucrările, eu când am venit la minister nici nu era atribuit contractul. Acum au început lucrările. De asemenea mai lipseşte bucata Sibiu – Piteşti, cinci loturi, unul dintre ele l-am inaugurat anul trecut, au mai rămas patru. Când am venit la minister, iarăşi, din patru loturi, trei nu aveau contracte semnate, dar noi voiam să traversăm Carpaţii cu autostrada. În acest moment se lucrează pe toate cele patru. Pot să vă spun că se merge foarte bine pe lotul 5, de la Piteşti spre Curtea de Argeş. Dacă se menţine ritmul pe care l-au avut anul trecut, atunci ar putea să termine la sfârşitul anului. Deşi termenul de finalizare, sunt aproximativ 40 de kilometri, este undeva mai-iunie 2025… De asemenea se lucrează foarte bine pe următorul lot, lotul 4. În ordine inversă, de la Curtea de Argeş la Tigveni, unde sunt acele tuneluri, care sunt deja mai mult de jumătate făcute. Şi cele mai grele, e adevărat, loturile 2 şi 3 (aproximativ 60 de kilometri), unde abia în această primăvară au început lucrările de defrişare, de organizare de şantier. Deci undeva, zic eu, suntem în 2024, la final de 2026, dacă vor fi urmărite atent toate aceste proiecte şi lucrări, se va putea lucra pe toate. (2027…) Atunci se va termina tot. Dar până atunci, de exemplu de la Sibiu la Piteşti, va deveni tot mai scurtă distanţa care nu are autostradă… Sunt cele două loturi unde s-au început lucrările în această primăvară şi sunt cele mai dificile, care trec Carpaţii, care au cele mai multe viaducte foarte înalte, tuneluri. Nu sunt 30 de kilometri de construcţie la câmpie. Şi atunci în această perioadă, vă dau un exemplu, s-a defrişat foarte mult în acea zonă şi acea etapă a fost depăşită. Săptămâna aceasta am avut o discuţie cu cei care sunt pe lotul 2, au organizare de şantier, deja încep să aducă utilajele acelea mari de care au nevoie. Undeva la sfârşitul anului 2025, obligatoriu, trebuie să se circule şi pe celelalte două tronsoane, 4 şi 5, dacă se menţine ritmul de care aminteam, chiar mai repede”, a spus Sorin Grindeanu.

În ceea ce priveşte „completarea” Centurii Timişoarei, ministrul Transporturilor speră ca în cel mai scurt timp să poată semna contractul şi pentru partea de vest: „Săptămâna asta a fost o veste bună, în sfârşit am reuşit să deblochez acea licitaţie, sunt cinci oferte. Pe partea de vest, dar până atunci pot să spun că pe partea de sud, de la Ghiroda, care e mai mult în est, până după Şagului, eu zic că în iulie se va termina această centură, de care am tot vorbit. Am luat o decizie corectă atunci când am reziliat cu acea companie italiană. Am făcut bine că am reziliat. Nu sunt adeptul rezilierilor de contracte pentru că perioada până ai un nou contract e o perioadă moartă. De aceea întotdeauna încerc să salvez contractele care sunt în derulare, atâta cât pot. Se va da în circulaţie în iulie, suntem undeva peste 80%… Termenul era undeva la final de august. Pe mine mă interesează să continue ritmul pe care l-aţi văzut şi pe care timişorenii deja îl ştiu. Şi dacă se va continua acest ritm, fiind deja la peste 80%, în iulie se va concentra. Pe partea cealaltă, să închidem întreg acest cerc. În această săptămână a fost termenul limită de depunere de ofertă. Adică în partea de sud, dinspre Şagului, să închidem exact pe Aradului, unde se termină centura existentă. Sunt cinci oferte, se intră în perioada de evaluare a ofertelor iar eu sper, cât mai repede, să semnez contractul. E una din ţintele mele, pe care mi le-am propus atunci când am devenit ministru”.

Sorin Grindeanu a vorbit şi despre celelalte investiţii importante în infrastructură din zona de vest a ţării: „Pe loturile de la Lugoj încoace, e PNRR ştiţi pe tronsonul Caransebeş-Arad, mai e şi Episcopia Bihorului – Cluj. Pe două dintre ele deja se lucrează, o să se intre rapid şi pe al treilea. Un pic în spate e Caransebeş-Lugoj, pentru că s-a semnat cel mai târziu contractul, dar se va intra şi acolo la lucrări. Se lucrează acum, o să vedeţi dacă mergem pe zona de Lugoj, se lucrează între Lugoj şi Timişoara la modernizări. Sunt investiţii majore care au venit în zonă şi o să mai vină. Mai e şi noul terminal de la Aeroport, eu sper să apuc să semnez în actualul guvern inclusiv celălalt proiect la care ţin foarte mult: Timişoara-Moraviţa, drumul expres, dar pe anumite porţiuni cred că are şi profil de autostradă. E altă ţintă pe care mi-o doresc să o atingem. Eu sper ca până la sfârşitul acestei luni să se termine studiul de fezabilitate, în acel moment e scoasă la licitaţie”.

„E normal ca lumea să fie nemulţumită pe ceea ce s-a întâmplat pe acest domeniu 30 de ani, e o reacţie absolut normală. Statul român, am mai spus, a rămas dator cetăţeanului român pe acest domeniu, al infrastructurii.

Sigur că începem să recuperăm în ultimii ani. Astăzi, ca exemplu, sunt în execuţie aproape 800 de kilometri de autostrăzi şi drumuri expres în România. Eu cred că până la sfârşitul anului, când voi avea bilanţul. Vrând nevrând vin alegerile şi se va termina acest mandat. Eu cred că o să ajung în mandatul pe care l-am avut la Transporturi, să depăşesc 300 de kilometri de drum expres şi autostradă daţi în circulaţie cât am fost ministru. Ştiţi cine e pe locul 2? Traian Băsescu e cu zero, Rus, cu 60. Eu o să reuşesc să depăşesc 300 de kilometri. Mai e unul pe aici, care e deptutat de Timiş, nici el nu mai ştie că e deputat de Timiş – zero. Îs câţiva cu zero: Băsescu, Drulă, e şi Şova, în rest fiecare s-a chinuit, măcar un kilometru-doi, cinci, ăştia îs cu zero. E o companie selectă…”, a mai spus Grindeanu.

„Nici măcar un kilometru nu e fără bani europeni”

Sorin Gindeanu a subliniat importanţa fondurilor comunitare în toate obiectivele, în condiţiile în care în ultimii ani în spaţiul public au apărut persoane cu un accentuat discurs anti-european.

„Sper ca următoarele guverne să menţină acest ritm. Avem nevoie până în 2030 să ajungem să avem cât de cât o reţea în acest domeniu, decentă. Condiţia e să se menţină ritmul… Dacă vor veni următorii miniştri, să se bată pentru fonduri. Eu am doi ani şi am dublat bugetul ministerului. Când am venit la finalul anului 2021, bugetul era cel mai mare de până atunci din istorie – 14 miliarde. Ştiţi cât e acum, că eu cred că la rectificare o să mai iau nişte bani de la Boloş?! Fiindcă au corectat mai bine… Ştiţi cât e acum, peste 30, mai mult decât dublu, în doi ani… Asta cu facem cincinalul în patru ani şi jumătate şi muncă patriotică, şi canalul, nu merge. Aceste lucrări se fac cu bani. Nu e niciun proiect major în România în domeniul transporturilor să nu aibă finanţare europeană. De aceea e importantă apartenenţa noastră la Uniunea Europeană. Eu dau un exemplu, astăzi, un domeniu pe care-l coordonez eu, niciun proiect, dar absolut niciunul, vă spuneam că sunt aproape 800 de kilometri de drum expres şi autostradă în execuţie astăzi în România, pe diverse trasee. Nici măcar un kilometru nu e fără bani europeni. Să nu vorbim de căi ferate, să nu vorbim de transport aerian şi aceste terminale… sau de zona navală. Despre ce vorbim? Suntem noi: «ce bine ar fi în afara UE, că am văzut, că răul suprem vine de la Bruxelles». Ăştia îs oameni care nu vor binele României din punctul meu de vedere. Nu aşa se câştigă alegerile în România, dacă asta urmăresc, şi nu prin discursuri de acest tip sau prin politici de acest tip faci bine în România. Alt exemplu, de când suntem membri în UE, din 2007, noi am contribuit cam cu 30 de miliarde, pe acolo. Ştiţi cât au intrat, din fonduri? 90! Scuzaţi-mă, vin aceşti domni şi ne spun că nu e bine să fim membri. Au ei altă zonă în care ne-ar fi bine? Românii sunt oameni care de secole îşi dau seama, în ghilimele, cât de bine e cu ruşii… Noi suntem ţara din UE care avem cea mai lungă graniţă cu Ucraina… Noi nu suntem în partea de vest a Europei, care doar poate au simţit de la distanţă o anumită ameninţare a Rusiei, noi chiar am trăit-o. Domnii care vin şi ne spun: staţi să o lăsăm mai moale cu Ucraina, că ruşii… am văzut foarte mulţi, din acest punct de vedere consider că nu vor binele României”, a adăugat Grindeanu.

Din nou prim-ministru? „Depinde de foarte mulţi factori”

Sorin Grindeanu ar fi putut fi preşedintele Camerei Deputaţilor într-o altă desfăşurare a jocurilor politice şi exclude să candideze pentru preşedinţie, acolo unde Marcel Ciolacu va fi alegerea PSD-ului. „Să ne uităm în spate. Ştiţi că în urmă cu aproximativ un an era acea discuţie cu schimbarea prim miniştrilor, Ciolacu cu Ciucă. Cel mai mare debate era dacă păstrează PSD Transporturile sau se duc Transporturile la liberali. Sigur că dacă se duceau eu mergeam preşedintele Camerei. Era o decizie luată în conducerea partidului. Am ales să continui la Transporturi pentru că lucrurile au mers în ritmul în care au mers şi pentru că era necesar cel puţin până la finalul acestui mandat să avem o continuitate de politici. E o funcţie pe care aş fi ales să o am aş fi avut-o. Nu, în acest moment continui la Transporturi până la terminarea mandatului actualului guvern… Vin alegeri prezidenţiale… Nu fac cu dacă. Pas cu pas e cam aşa: primul pas câştigarea alegerilor locale de către PSD şi o să vedeţi, azi avem 20 de consilii judeţene, eu cred că după alegeri PSD va avea 24-25; pentru mine personal ţintă – câştigarea Banatului, cele două judeţe să aibă preşedinţi CJ de la PSD. Trecem de această etapă, în mod normal vin alegerile prezidenţiale, haideţi să vedem cum se termină, apoi vin cele parlamentare, după aceea vin tot felul de desfăşurări. Mi-e greu să fac predicţii”.

Întrebat la final dacă ar accepta, în schimb, un nou mandat de prim-ministru pe viitor, Sorin Grindeanu a răspuns: „Experienţa pe care am avut-o acolo de şase luni de zile, după cele şase luni ale mele au venit cele şase ale lui Tudose, an complicat cu foarte multe provocări, eu cred că cea mai grea funcţie în România e cea de prim-ministru. Mult mai grea decât cea de preşedinte. Mult mult mult mai grea. Toate lucrurile vin la tine. Chiar am văzut cum e. Nu sunt dintre cei are să nu fi fost în guverne, ba chiar le-am şi condus. Sunt unii care-şi doresc să fie miniştri, cât o fi, aşa un pic. Nu mai am aceste ţinte puse. Depinde de foarte mulţi factori acest lucru. Depinde de ceea ce va face PSD, depinde foarte mult de cine va fi preşedinte, de ce faci ca şi alianţe. Depinde, şi într-un final, dacă toate ar fi pe pozitiv, depinde şi de ce vrei tu. Am trecut prin prea multe experienţe de acest tip, să nu le văd cum sunt sau să nu ştiu cum e în acest funcţii. Ar trebui să mă gândesc foarte bine dacă aş mai merge o dată. Şi dacă data trecută nu am întrebat pe nimeni şi am zis da. De data asta nu o să fac acest lucru, dacă prin absurd s-ar întâmpla”.