Protest al cetățenilor față de proiectul imobiliar de pe terenul rămas în...

Protest al cetățenilor față de proiectul imobiliar de pe terenul rămas în urma unei mari fabrici din Arad (foto)

1
DISTRIBUIȚI

În ultimele două decenii, primăria arădeană nu s-a zgârcit în a face promisiuni generoase contribuabililor, precum cumpărarea unor imobile de patrimoniu, parcări – fie și în locuri improprii – găsirea unui amplasament pentru un monument al Marii Uniri, îndeplinirea obligațiilor asumate pentru a intra în posesia cetății Aradului și a o transforma într-o zonă de agrement, reamenajarea ștrandului, care, din cauza proastei administrări, a ajuns aproape părăsit după ce fusese considerat cel mai mare ștrand din România și al doilea din Europa pe o apă curgătoare, dar s-a eschivat de fiecare dată de la obligațiile asumate și de la cheltuieli nedorite.

De la loc fruntaș la faliment și rai al boschetarilor

Așa s-a întâmplat și cu terenul fostei fabrici „Tricoul Roșu”, unde, în ciuda unor promisiuni anterioare ale primăriei, asociațiile de proprietari de pe strada Nelu Aristide Dragomir, profund afectate de mizeria care domnește pe terenul fostei fabrici de ani de zile, s-au pomenit acum că se preconizează construirea unor blocuri de până la nouă etaje, care le-ar crea un disconfort major. Un prim protest al acestora a avut loc zilele trecute, dar deși protestul fusese anunțat și aprobat, nici un reprezentant al primăriei nu s-a deranjat să-i bage în seamă.

Fabrica de Împletituri și Tricotaje „Tricoul Roșu”, inaugurată în 1918, care în 1995 încă se clasase pe locul V în topul național al firmelor, a acumulat mari datorii după anul 2000, a ajuns falimentară și a fost „privatizată”, fiind cumpărată cu 4,5 milioane de euro de firma timișoreană SC Europolis SRL, în care acționar este Nicolae Gavra, unul din cei mai mari constructori din Timișoara. Clădirile abandonate au fost  demolate când afacerile imobiliare erau în plin avânt, fațada principală fiind pusă la pământ în anul 2007. Firma deține acum o suprafață de 20.341 mp, iar orașul mai are 5.470 mp.

O achiziție „pentru cetățean”

Inițial s-a vorbit de construirea unui hypermarket pe terenul respectiv, iar în 2016,  fostul președinte al consiliului județean, arhitectul Gheorghe Seculici, a propus extinderea parcului Pădurice pe terenul respectiv, unde ar fi urmat să fie amplasat și monumentul dedicat Marii Uniri, care n-a mai ajuns niciodată la Arad, și pentru care fuseseră propuse mai multe amplasamente improprii. Și fostul primar Gheorghe Falcă a susținut că municipalitatea dorește să cumpere terenul, iar consilierii au adoptat în unanimitate HCL nr. 54/2017 pentru cumpărarea terenului deținut de Europolis, în vederea transformării întregii suprafețe în zonă verde, destinația de parc fiind, conform raportului serviciului de specialitate, „o adresabilitate direcționată exclusiv spre cetățean”. Primăria a considerat însă că prețul de 6.700.000 euro solicitat de proprietar este mult prea mare față de cel prevăzut în grila notarială și cumpărarea terenului a rămas în fază de intenție, așa cum s-a întâmplat și cu alte bunuri de valoare care ar fi putut intra în patrimoniul orașului, terenul fostei fabrici continuând să rămână în paragină ani de zile.

Expropriere de interes public pentru un „spațiu prietenos”

Patru ani mai târziu, la inițiativa noului primar Călin Bibarț, care anunțase o „expropriere de interes public”, cei 23 de consilieri municipali au votat în unanimitate HCL nr. 162 din 23 martie 2021 privind intenția de expropriere a terenului de pe strada Nelu Aristide Dragomir, pentru cauză de utilitate publică, unde urma să fie amenajat un parc și un teren pentru Liceul de Arte „Sabin Drăgoi”, urmând să se stabilească suma necesară despăgubirii, pe baza expertizelor notarilor publici. Conform referatului semnat de primar și susținut de raportul de specialitate, „pe malurile Mureșului se află concentrate cele mai multe zone verzi, parcuri și locuri de agrement. În schimb, în zona centrală a orașului posibilitatea de identificare a unor noi terenuri bine conturate pentru a fi transformate în zone verzi și parcuri este foarte redusă”, fiind astfel justificată amenajarea terenului neîngrijit al fostei fabrici.

Potrivit acelorași documente, administrația municipală dorea crearea unei zone de agrement mai întinse fiind „preocupată permanent de aspectul urban al zonei precum și de creșterea suprafeței de zonă verde pe cap de locuitor, prin dezvoltarea de noi zone verzi în municipiu” și dorind un „spațiu prietenos, familiar, dorit și iubit, care să stimuleze imaginația și creativitatea”, precum și reducerea poluării. Firma Europolis a dat în judecată primăria și a cerut emiterea unui certificat de urbanism pentru construirea unui complex rezidențial cu blocuri cu regim de înălțime S+P+10E, a câștigat în ultimă instanță, dar primăria a susținut că „deși instanța s-a pronunțat în cazul ambelor acțiuni, acest lucru nu afectează planurile municipalității de amenajare a unui parc pe terenul fostei fabrici”, un Plan Urbanistic Zonal (PUZ) fiind în curs de elaborare în vederea demarării procedurii de expropriere de interes public”.

Proteste declanșate de un protocol pentru susținerea firmelor de construcții

Atât cumpărarea terenului cât și întocmirea documentațiilor necesare pentru expropriere, considerată de altfel mult prea costisitoare, s-au dovedit însă a fi sarcini mult prea complicate pentru primărie așa încât, în urma unei înțelegeri cu firmele interesate, edilii au optat pentru soluția cea mai comodă, care, în ciuda interesului clamat pentru„calitatea vieții”, aduce prejudicii locuitorilor din zonă. Potrivit variantei oficiale, în 2023, proprietarul terenului și potențialul cumpărător, Residence Imobiliare Moț, s-au arătat dispuși să facă amenajările la care se angajase primăria pe o parte din teren, pe cheltuiala lor, cu condiția renunțării la expropriere și a obținerii dreptului de a ridica mai multe construcții. Cum firma lui Paul Moț nu dispunea de suma necesară pentru tranzacție, a solicitat și a obținut un credit bancar, condiționat însă de renunțarea la hotărârea de expropriere și de prezentarea unui certificat de urbanism, așa încât primăria a decis să susțină interesele firmelor în detrimentul locuitorilor și să încheie o „convenția tripartită”, „pentru a nu aduce prejudicii proprietarului care nu putea valorifica terenul și înregistra daune”.

Proiectul de de hotărâre nr. 396/2023 trecut pe ordinea de zi a ședinței extraordinare din 26 iulie la inițiativa primarului, prevedea aprobarea unui protocol de colaborare între municipalitate, reprezentată de Călin Bibarț și arhitectul-șef Sorin Ciurariu, SC Europolis S.R.L, și SC Residence Imobiliare Moț S.R.L., și revocarea hotărârii privind intenția de expropriere, urmând ca investitorii să amenajeze un spațiu verde pe cheltuiala lor și în același timp să valorifice „potențialul constructiv” al proprietății deținute, prin investitorul SC Residence Imobiliare Moț, dar nu a întrunit numărul de voturi necesar.

Proiectul a fost readus în discuție într-o altă ședință extraordinară, în 30 octombrie, când 16 din cei 22 de consilieri prezenți au votat HCL nr. 575/2023, „convinși” de primarul Bibarț și de viceprimarul Lazăr Faur, care au descoperit între timp că municipiul „nu dispune de sumele necesare acoperirii cheltuielilor necesare exproprierii și amenajării acestor obiective”, deoarece „resursele bugetare au fost direcționate cu precădere în direcția susținerii serviciilor publice și a celor comunitare de utilitate publică” și pentru finanțarea sau cofinanțarea din programul de investiții. În 23 octombrie 2023 se și întocmise deja  un acord prealabil între Nicolae Gavra, asociat în firma Europolis, și Residence Imobiliare Moț SRL, reprezentată de Paul Moț, în vederwa încheierii unui contract de vânzare pentru proprietățile deținute de firma timișoreană după ce investitorul avea garanția că primăria renunță la expropriere și proiectul imobiliar se poate materializa, data limită pentru încheierea contractului fiind stabilită la 31 ianuarie 2024.

„Orașul de 15 minute”, ultima alternativă la „dezvoltarea zonelor verzi”

Proiectul imobiliar menționează construcții „într-un front cvasicontinuu pentru realizarea unei imagini stradale echilibrate” iar în raportul de specialitate, arhitectul-șef Sorin Ciurariu precizează că s-au luat în considerare amendamente ale consilierilor, printre care reducerea regimului de înălțime a clădirilor și a numărului de apartamente, creșterea suprafețelor de spații verzi, reconversia profilului străzii pentru optimizarea traficului sau plantarea de arbori, invocând și conceptul „orașele de 15 minute” care ar fi „o alternativă mai sănătoasă și mai rapidă pentru deplasarea în punctele esențiale de care un cetățean are nevoie într-un timp cât mai scurt”, deși acesta este un proiect de lege controversat, aflat încă în dezbatere parlamentară.


Protocolul încheiat cu cele două firme pare menit să aducă mari beneficii numai investotorilor, fără să țină cont de confortul locatarilor din zonă.

Nemulțumirile locatarilor

Cei care locuiesc pe strada N.A. Dragomir se plâng că de multă vreme orașul s-a umplut de betoane, spațiile verzi sunt prea puține, și un parc mai mare în zona zero a orașului, aflată în vecinătatea unui nod de circualție supraaglomerat, era cât se poate de binevenit. În schimb, planul urbanistic zonal întocmit nu respectă, în ciuda celor susținute de arhitectul-șef, prevederile HCL 575/2023, mai ales cele privind reducerea regimului de înălțime, a numărului de apartamente sau creștera suprafețelor de spațiu verde. „Toate blocurile construite pe cealaltă parte a străzii sunt cu patru etaje și aici ar urma să se construiască blocuri cu până la nouă nivele și 550 de apartamente, de șapte ori mai multe decât cele existente, care ne iau soarele și lumina, spațiul verde ar urma să reprezinte mai puțin de jumătate din suprafață, carosabilul ar fi îngustat iar prin construirea a peste 800 de locuri de parcare, traficul, și așa anevoios, ar fi de-a dreptul sufocat” reclamă protestatarii.

Asociațiile de proprietari au înaintat o sesizare primăriei, iar în răspunsul primit, arhitctul-șef Sorin Ciurariu răspunde că documentația de urbanism se află în procedură de avizare, va fi depusă în vederea emiterii avizului tehnic spre aprobare în consiliul local și va putea fi consultată pe site-ul instituției, la secțiunea informații de interes public, cu mențiunea că opiniile contestatarilor vor fi aduse la cunoștința consilierilor, în scopul fundamentării deciziei de aprobare sau neaprobare a documentației. Personaj controversat, Sorin Ciurariu a revenit în funcția de arhitect-șef al primăriei Arad în 2020, după ce, timp de 14 ani, a fost angajat al primăriei Timișoara, unde a ocupat, printre altele, funcțiile de director al direcției de urbanism și arhitect șef. A fost acuzat că a tergiversat nejustificat actualizarea Planului Urbanistic General, a fost sancționat pentru nereguli urbanistice după ce a fost găsit vinovat pentru pierderea unui proces în urma căruia primăria a fost  obligată să aprobe ridicarea unei construcții, a nemulțumit mai multe asociații de proprietari din zone rezidențiale pentru „asaltul blocurilor”  și caracterul formal al unor dezbateri publice și s-a ales cu dosare de urmărire  penală  pentru suspiciunea unor nereguli legate de emiterea unor certificate de urbanism și autorizații de construire, aducând foloase necuvenite beneficiarilor și prejudicii persoanelor vătămate.

Deocamdată, firma Residence Imobiliare Moț SRL a primit o autorizație pentru pregătirea amplasamentului și organizarea de șantier, valabilă până în luna aprilie 2026, dar locuitorii care au de suferit de pe urma inconsecvențelor primăriei, sunt deciși să recurgă la toate formele de protest posibile pentru a împiedica ridicarea blocurilor care le-ar crea o serie de dezavantaje, și să-și apere dreptul la o viață decentă.

Surse foto: specialarad,ro. aradon.ro, ghidularadean.ro

1 COMENTARIU

  1. Imobiliare Moț oameni care respectă pe ceilalți oameni, tot ce au construit pana acum e estetic frumos și util. Oamenii astia au respect față de semenii lor.

LĂSAȚI UN MESAJ

Introdu rezultatul corect * Time limit is exhausted. Please reload CAPTCHA.