Sala Clio a Complexului Muzeal Arad găzduiește expoziția „Salonul de vară 2024”, cu 78 de lucrări semnate de 35 de artiști de diferite vârste, care poate fi vizitată până în data de 11 august, cu acces gratuit, iar la Muzeul Civilizației Dacice și Romane din Deva, perioada de vizitare pentru expoziția „Omagiu. Avram Iancu. 200 de ani de la naștere”, care aduce în fața publicului o serie de bunuri culturale aflate în patrimoniul muzeului din Deva și a Muzeului Național de Istorie a României, se prelungește până în data de 25 august.
Cerceii de tip Tokay descoperiți de arheologi la Cuptoare, lângă Reșița, alături de o pereche de cercei de tip cuman, au analogii cu piese descoperite la Voinești și Cernăuți, în Bucovina, și cu un cercel de la Braničevo și Prilep. Podoabele de la Voinești și din spațiile învecinate, poloneze și ucrainene, sunt plasate în intervalul secolelor XII-XIII iar piesele descoperite în spațiul cărășean, par să aparțină aceluiași veac.
Unul din cerceii de tip cuman, ales drept exponat al lunii august la Muzeul Banatului Montan, are veriga torsadată, pe ea fiind fixate trei elemente decorative. Două au o formă globulară iar montura centrală are forma a două calote semisferice și este decorată cu conuri în relief și aplicații din granulații din argint, dispuse într-un model triunghiular, cele trei elemente ornamentale fiind fixate cu un fir filigranat.
În 6 august, de la ora 18:00, la Muzeul Banatului Montan din Reșița va avea loc vernisajul celei de-a treia expoziții naționale de pictură în acuarelă, cu lucrările a 50 de artiști, organizată de Asociația Pictorilor Acuareliști, care va putea fi vizitată până la sfârșitul acestei luni.
Un tablou al unui artist neidentificat, datat la jumătatea secolului al XIX-lea și intitulat „Legendă din Caransebeș”, este exponatul lunii august la Muzeul Național al Banatului din Timișoara.
Lucrarea în ulei pe pânză cașerată pe carton, cu o circulație atestată prin colecția Saphier Dezső din Budapesta și două colecții din Cluj-Napoca și Timișoara, este importantă prin felul în care redă imaginarul austriac asupra populației românești din Banat în momentul cuceririi provinciei de către Habsburgi.
Pictura redă una din legendele locale privind existența unor locuitori cu vârste foarte mari, înfățișând familia Rovin din Sadova, districtul Caransebeș, în care Ioan avea 172 de ani și soția sa, Sara, 164 de ani. Potrivit legendei, erau căsătoriți de 146 de ani iar fiul lor avea 140 de ani. Legenda țesută în jurul acestei familii a fost popularizată prin gravuri care au circulat în secolul al XVIII-lea în Europa Centrală, iar pictura expusă la muzeul timișorean a fost executată după două gravuri cu trei membri ai familiei, izvoarele documentare menționând mai multe picturi realizate după gravurile din secolul al XVIII-lea.
Muzeograful Marius Cornea afirmă că pictura a fost executată după anul 1860 de un artist cu studii academice, probabil la comanda Episcopiei Caransebeșului sau a unui reprezentant al comunității românești din Banat, ea prezentând în partea inferioară un text cu litere latine, care redă istoria familiei Rovin. Această compoziție este una dintre cele mai importante lucrări cu subiect istoric din Banatul secolelor XVIII-XIX, și va fi unul din exponatele marcante în viitoarea expoziție permanentă din castelul Huniade.
